Jurnalistul economic Cristian Grosu a subliniat necesitatea urgentă de a schimba modelul de dezvoltare al României pentru a evita transformarea țării într-o economie periferică. Acesta a avertizat că, dacă nu se implementează schimbări structurale în următoarele luni, România nu va mai conta pe scena economică peste cinci ani. Conform analizei sale, modelul actual de creștere bazat pe consumul de produse importate, finanțat prin împrumuturi scumpe, a ajuns la capătul drumului.
Situația financiară a țării este marcată de un deficit semnificativ, Cristian Grosu menționând că anul 2024 a înregistrat probabil cel mai mare deficit de la criza din 2008-2009 încoace. Cifrele indică un deficit de aproximativ 9,3%, în condițiile în care injectarea banilor în consum a generat o creștere economică de doar 0,9%. Această disparitate între deficit și creștere demonstrează, conform jurnalistului, că modelul actual a atins un prag de sus din care nu mai poate progresa.
Lipsa unui guvern funcțional în perioada recentă a afectat ritmul de lucru în aparatul de stat și în sectorul privat. Cristian Grosu explică faptul că funcționarii din ministere lucrează la un randament scăzut, așteptând clarificări privind viitoarele măsuri, în timp ce antreprenorii amână investițiile din cauza incertitudinii fiscale. Această perioadă de tranziție politică a creat o stare de așteptare care încetinește mișcarea banilor și activitatea economică generală.
Contextul internațional adaugă presiune asupra economiei românești, în special prin creșterea costurilor de împrumut la nivel global. Cristian Grosu a punctat că Statele Unite se împrumută la o dobândă de 5%, cea mai mare din ultimii 20-25 de ani, ceea ce complică situația chiar și pentru marile puteri tehnologice și energetice. Tensiunile geopolitice dintre Occident și blocul format din Rusia, China și Iran contribuie, de asemenea, la reconfigurarea circuitelor comerciale și energetice globale.
Noul Executiv va avea ca prioritate absolută menținerea procesului de stabilizare macroeconomică pentru a evita prăbușirea sistemului. Cristian Grosu compară stabilitatea macroeconomică cu fundația unei case, explicând că, deși nu este vizibilă, aceasta este esențială pentru susținerea întregii structuri. Guvernarea viitoare va trebui să continue politicile de strângere a robinetelor financiare, chiar dacă continuarea măsurilor de austeritate nu este populară din punct de vedere politic.
Evoluția economică a României este influențată de un climat de incertitudine care afectează atât deciziile guvernamentale, cât și pe cele ale investitorilor. În acest context, stabilitatea fiscală și controlul deficitului rămân piloni critici pentru evitarea unei crize de datorie. Capacitatea de a trece de la un model de consum la unul de producție va determina dacă țara rămâne un partener relevant în cadrul Uniunii Europene sau devine o economie de periferie.