Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că România se poate confrunta cu o policriză în perioada toamna 2026–2027. Analiza sa indică faptul că riscul principal nu este lipsa fizică a resurselor, precum energia, gazele sau alimentele, ci dificultatea de a le procura la prețuri suportabile pentru populație și economie. Scenariul central vizează o escaladare a costurilor care ar putea genera efecte în lanț asupra întregului sistem social și fiscal.
În sectorul energetic, Dumitru Chisăliță estimează că prețul energiei electrice va fi critic între octombrie 2026 și martie 2027. Deși capacitățile instalate există, problema majoră este disponibilitatea puterii controlabile în momentele de vârf de consum, cum ar fi dimineața și seara iernii, când producția solară este minimă. Riscul privind adecvatanța sistemului electric este evaluat ca fiind mediu-ridicat pentru perioada decembrie 2026 – februarie 2027, fiind influențat de centralele pe cărbune îmbătrânite și de dependența de hidroenergie.
Gazele naturale și carburanții reprezintă alte puncte vulnerabile identificate în analiza AEI. Depozitele de gaze ale României erau la începutul lunii septembrie umplute în proporție de 62,8%, un nivel cu peste zece puncte procentuale mai mic decât în anul precedent. În ceea ce privește combustibiliștii, Dumitru Chisăliță subliniază că motorina va avea un impact economic mult mai vast decât benzina, afectând direct agricultura, construcțiile și transportul de mărfuri. Dependența de țițeiul importat și de marjele rafinăriilor va pune presiune pe bugetul de stat.
Impactul asupra bugetului și fiscalității este unul dintre cele mai serioase riscuri semnalate. Conform estimărilor Comisiei Europene, România ar putea avea în 2026 un deficit de aproximativ 6,2% din PIB, iar datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Într-un astfel de context, statul va trebui să gestioneze simultan protecția consumatorilor, sprijinul pentru agricultură și finanțarea apărării. Dumitru Chisăliță avertizează că această ecuație ar putea duce la o fiscalitate imprevizibilă, caracterizată prin modificări frecvente de taxe și supraimpozitări.
Agricultura și securitatea alimentară sunt, de asemenea, sub presiune din cauza costurilor crescute. Deși recoltele de grâu au fost bune, seceta a afectat culturile de porumb și cele de primăvară, iar recolta europeană de porumb din 2026 este estimată aproape de minimul ultimelor două decenii. Scăderea producției de porumb se va transmite ulterior în prețul furajelor, afectând direct costul cărnii și al lactatelor. În plus, nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația și producția hidroenergetică.
Contextul economic general este marcat de o vulnerabilitate structurală a infrastructurii și a stocurilor. În timp ce unele companii încep să investească în stocarea energiei în baterii, presiunea asupra resurselor rămâne ridicată. Riscul de criză economică este accentuat de posibila scădere a investițiilor publice în rețele electrice și irigații, chiar atunci când acestea sunt necesare pentru reducerea vulnerabilităților. Această situație poate duce la o scădere a lichidității pentru IMM-uri înainte ca recesiunea să fie confirmată statistic.