Ciprian Dascălu, economist-șef și director de cercetare al BCR, a declarat că stabilizarea traiectoriei datoriei publice raportate la PIB necesită atingerea unui surplus primar bugetar. Această măsură presupune ca veniturile bugetare să depășească cheltuielile statului, excluzând dobânzile. Economistul a subliniat că, pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, este imperativă și reducerea cheltuielilor cu dobânzile prin ancorarea acestora la așteptări inflaționiste mai scăzute.
Situația fiscală actuală este marcată de un deficit bugetar ridicat și o datorie publică în creștere, elemente care generează presiuni asupra costurilor de finanțare. Din ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul curent, aproximativ 3,2 puncte procentuale sunt reprezentate de cheltuielile cu dobânzile. Conform estimărilor BCR, datoria publică raportată la PIB, care la august era de 61%, ar putea atinge un vârf de 68% în anul 2029, într-un scenariu de ajustare liniară conform acordului cu Comisia Europeană.
Evoluția datoriei este influențată și de riscul valutar, având în vedere că peste jumătate din datoria publică este în valută. O depreciere a leului cu 1% ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la datoria publică raportată la PIB. În prezent, costurile curente de finanțare ale statului sunt de aproximativ 7%, un nivel care depășește estimările de creștere nominală a PIB-ului pentru următorii zece ani, situate între 5% și 6%, ceea ce face costul actual nesustenabil.
Pentru a reduce dobânzile, Ciprian Dascălu consideră că este necesar un calendar credibil pentru adoptarea monedei euro, menționând modele precum cel al Croației sau al Ungariei. Economistul a amintit că, în perioada 2018–2019, România a avut un plan de adoptare a euro cu țintă în 2024, însă acesta nu a fost considerat credibil deoarece măsurile fiscale din acea perioadă au mers în direcția opusă planului de aderare la moneda unică.
Costurile ridicate de finanțare ale statului afectează direct companiile prin procesul de „crowding out” și prin nivelul dobânzilor de referință. Dacă statul se împrumută cu aproximativ 7%, companiile pot ajunge la costuri de finanțare de două cifre, ceea ce îngreunează acoperirea cheltuielilor prin randamentele activității. Această situație afectează competitivitatea firmelor românești, în special în sectoarele cu marje mici de profit, și poate favoriza importurile, reflectându-se direct la nivelul prețurilor de la raft.
În contextul fiscalității naționale, discuțiile privind deficitul bugetar rămân un subiect sensibil, existând estimări care indică posibile valori ale deficitului cu 20 de miliarde de lei peste ținta oficială. Gestionarea echilibrului între veniturile bugetare și cheltuielile de funcționare rămâne critică pentru controlul indicatorilor macroeconomici și pentru menținerea stabilității raportului dintre datorie și produsul intern brut.