Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a solicitat oficial revizuirea regimului de contribuții sociale minime aplicabile anumitor tipuri de contracte part-time. Această propunere vine într-un moment în care proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2026 se bazează pe o contracție economică de 0,4%. În acest context, veniturile estimate din impozitul pe salarii au suferit o diminuare de aproximativ 488 de milioane de lei, impunând o analiză atentă a politicilor fiscale.
Organizația argumentează că sistemul fiscal actual poate descuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă. În prezent, angajatorii care utilizează contracte cu timp parțial trebuie să plătească o diferență între contribuțiile calculate pe venitul efectiv al salariatului și cele raportate la baza minimă stabilită de lege. Conform CONAF, această obligație generează costuri suplimentare care limitează oportunitățile de angajare, în special pentru cei care revin pe piața muncii după perioade de inactivitate.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, a subliniat că România reclamă lipsa forței de muncă, dar nu examinează regulile care îngreunează accesul la locuri de muncă. Ea a menționat că o femeie care revine după inactivitate poate avea nevoie de doar patru ore pe zi, iar un angajator poate avea nevoie de exact atât de muncă. Totuși, fiscalitatea introduce un cost suplimentar calculat pe o bază mai mare decât salariul efectiv realizat de angajat.
Propunerea de reformă vizează și o distincție clară între practicile frauduloase și angajările legale. Cristina Chiriac a precizat că nu contestă necesitatea combaterii muncii subdeclarate, însă o politică fiscală trebuie să poată diferenția contractele part-time fictive de formele legitime de muncă. CONAF propune ca impactul reformei să fie comparat cu costul menținerii regulilor actuale, evaluând efectele asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor viitoare.
Pentru a implementa această schimbare, CONAF a transmis Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Parlamentului cinci direcții concrete de acțiune. Acestea includ revizuirea contribuțiilor minime, evaluarea comparativă a impactului fiscal, combaterea muncii subdeclarate prin controale bazate pe risc, monitorizarea efectelor la intervale de 6, 12 și 24 de luni și protejarea drepturilor sociale. Organizația subliniază că o bază economică mai largă este esențială pentru a asigura disciplina fiscală necesară.
Solicitarea este susținută de datele din raportul OECD Economic Surveys: Romania 2026, care indică faptul că aproximativ 2% dintre femeile și bărbații ocupați din România lucrează cu timp parțial. OECD recomandă facilitarea utilizării contractelor part-time, identificând regimul contribuțiilor minime ca fiind unul dintre factorii care limitează flexibilitatea pieței de muncă din țară.