Economia României traversează o perioadă critică în care necesită o schimbare de paradigmă pentru a menține un trend ascendent, conform celor emise de reprezentanții mediului de afaceri. Accentul trebuie pus pe o competitivitate reală, care să nu rămână limitată doar la nivelul marilor investiții, ci să fie extinsă către întregul ecosistem economic. Această abordare este considerată esențială pentru a evita stagnarea și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a întregii țări.
Paul Aparaschivei, director executiv Concordia, a subliniat că România a pierdut deja 12 locuri în clasamentul mondial al competitivității, un semnal alarmant care nu poate fi ignorat. El a declarat că marile investiții nu sunt suficiente dacă nu sunt legate de o strategie de competitivitate care să includă și IMM-urile. Obiectivul este crearea unei agende care să găsească soluții concrete pentru economie, indiferent de contextul politic actual.
Mihai Bordeanu, care ocupă funcția de managing director al Dacia pentru Europa de Sud-Est și country head pentru România, a validat importanța acestui pilon. El a menționat că industria auto este un sector strategic, fiind responsabilă pentru o treime din exporturile totale ale țării și reprezentând 14% din PIB-ul României. Bordeanu a explicat faptul că pierderea competitivității se poate măsura prin capacitatea de a produce componente și influența prețului energiei.
Manifestul lansat de Concordia include zece puncte esențiale, printre care un Pact Național pentru Competitivitate și alegerea a 4-6 sectoare strategice pentru a deveni lider regional. Planul propune de asemenea crearea unei bănci naționale de proiecte mature până la finalul anului 2027 și un program de digitalizare pentru IMM-uri. De asemenea, se pune accent pe o politică industrială orientată spre sectoare precum semiconductori, apărare și inteligență artificială.
Momentul lansării acestui document este considerat decisiv, deoarece se află în perioada negocierii noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. România ar putea primi aproximativ 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, însă competiția reală se dă pe fondurile destinate inovării. Aceste resurle, care însumează circa 400 de miliarde de euro în cadrul Fondului European pentru Competitivitate și Horizon Europe, se câștigă prin proiecte competitive.
Contextul economic actual este marcat de o necesitate de modernizare a infrastructurii și a tehnologiei pentru a rămâne relevanți în Europa. În timp ce proiecte de infrastructură majoră, precum segmentul de căile ferate Cluj – Oradea, ating praguri avansate de execuție, sectorul tehnologic rămâne într-o fază de dezvoltare care necesită impulsuri. O abordare structurată este vitală pentru a capta fondurile europene care nu sunt alocate automat, ci necesită proiecte pregătite pentru competiția cu alte state membre.