Consiliul Fiscal avertizează că România se confruntă cu un test critic de credibilitate, riscul de retrogradare a ratingului suveran devenind iminent dacă procesul de consolidare fiscală va fi blocat. Într-o opinie privind proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2026, publicată la 30 octombrie, instituția subliniază că instabilitatea politică recentă a afectat economia și a generat incertitudine. Această criză a contribuit, cel mai probabil, la diminuarea investițiilor străine directe în țară.
Instabilitatea politică majoră a întârziat rectificarea bugetară și a creat o aversiune față de risc care a afectat evoluția economică. Consiliul Fiscal menționează că această criză a generat incertitudine, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare, și a îngreunat procesul de emitere a obligațiunilor. Dificultățile interne au fost amplificate de un context internațional nefavorabil, marcat de conflicte militare, creșterea prețurilor la energie și materii prime, precum și de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane.
Evoluția PIB-ului real pentru anul 2026 este estimată de diverse evaluări între o contracție de 0,5% și stagnare. Deși ajustarea deficitului bugetar în 2025 și 2026 a permis evitarea unei scăderi a ratingului de către agențiile internaționale, Consiliul Fiscal avertizează că situația este monitorizată atent de Comisia Europeană. Instituția subliniază că disputele publice privind cifrele bugetare trebuie gestionate cu responsabilitate, deoarece nimeni nu își permite să jongleze cu datele financiare.
În ceea ce privește deficitul bugetar cash, acesta a fost de 3,8% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, o valoare mult mai mică față de 5,35% din PIB în perioada similară a anului trecut. Totuși, Consiliul Fiscal solicită prudență, precizând că această scădere poate fi influențată de eventuale întârzieri de plăți. Aceste întârzieri pot proveni din diverse surse, precum facturi pentru programul Anghel Saligny, rambursări de TVA, nevoi de finanțare ale ministerelor sau obligații rezultate din hotărâri judecătorești.
Absorbția fondurilor europene reprezintă principala sursă de risc pentru execuția bugetară în 2026. Bugetul a fost construit pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR, dintre care 6,5 miliarde de euro reprezintă granturi și 1,5 miliarde de euro împrumuturi. La sfârșitul lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă a fondurilor PNRR era de 54,9%, cu o rată de 63,8% pentru granturi și 36,4% pentru împrumuturi, fiind esențială încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6.
Respectarea angajamentelor de deficit este evaluată de Comisia Europeană prin metodologia ESA, care nu este influențată de amânarea plăților, deoarece cheltuielile sunt înregistrate pe bază de angajamente. În urma rectificării, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 130,3 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde de lei peste valoarea din bugetul inițial. Totuși, ținta de deficit rămâne la 6,25% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal.