Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash din cursul acestui an ar putea atinge pragul de 6,25% din PIB, sub rezerva unor riscuri specifice. Această prognoză se bazează pe coordonatele revizuite ale construcției bugetare și pe evoluția execuției bugetare înregistrate pe parcursul primelor nouă luni ale anului. Rectificarea bugetară actuală este considerată o urgență pentru a elimina întârzierile la plata unor facturi și pentru a asigura continuitatea serviciilor publice.
Analiza Consiliului Fiscal subliniază că rectificarea bugetară a fost întârziată de o criză politică majoră, care a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei. Această situație a alimentat aversiunea față de risc, explicând parțial diminuarea investițiilor străine directe în țară. În același timp, mediul internațional ostil, marcat de războaie, creșterea prețurilor la energie și materii prime și înăsprirea politicilor monetare ale FED și BCE, a lovit suplimentar în economia autohtonă.
Proiectul de rectificare vizează asigurarea fondurilor pentru activitatea unor ordonatori principali de credite, garantând furnizarea medicamentelor și materialelor medicale. De asemenea, sunt necesare resurse pentru programele destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav, precum și pentru achitarea plăților restante ale unităților și subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Această măsură include și suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 3,32 mld. lei pentru echilibrarea bugetului de pensii.
În ceea ce privește cheltuielile, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va beneficia de 1,47 mld. lei suplimentari, iar Ministerul Afacerilor Interne va primi 631,6 mil. lei. Totodată, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 3,22 mld. lei, în timp ce Ministerul Sănătății primește 72 mil. lei per sold. În paralel, rectificarea presupune reducerea unor sume reținute inițial de la ministere, precum Ministerul Dezvoltării, care pierde 1,09 mld. lei, sau Ministerul Transporturilor, cu 560 mil. lei.
Riscurile majore pentru execuția bugetară rămân legate de absorbția fondurilor europene și de rambursarea sumelor de la Comisia Europeană. Consiliul Fiscal menționează că o evoluție defavorabilă a PIB-ului este posibilă, însă este compensată de prognoze prudente privind deflatorul PIB. De asemenea, există presiuni bugetare cauzate de obligații intempestive, cum ar fi sumele câștigate de magistrați în instanță, care pot impune eșalonarea plăților pentru a atenua impactul asupra bugetului public.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene, un indicator monitorizat constant de Comisia Europeană. Pentru PNRR, la sfârșitul lunii septembrie 2026, rata de absorbție efectivă a fost de 54,9%, componenta granturi atingând 63,8%, în timp ce componenta împrumuturi s-a situat la 36,4%. Menținerea echilibrului fiscal este esențială pentru evitarea unei retrogradări a riscului suveran al României de către agențiile de rating.