Investițiile în unitățile de procesare, infrastructură și servicii pentru comunitățile rurale din România sunt sub amenințarea pierderii finanțării europene în perioada 2028-2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au lansat acest avertisment în cadrul unei dezbateri organizate la evenimentul INDAGRA FOOD 2026. Organizațiile subliniază că noile priorități europene, precum securitatea, apărarea și dezvoltarea urbană, ar putea concura direct pentru aceleași resurse financiare.
Noua arhitectură bugetară propusă de Comisia Europeană presupune integrarea finanțărilor pentru agricultură și coeziune în planuri naționale și regionale de parteneriat. Această schimbare înlocuiește actualul sistem al Politicii Agricole Comune, organizat în doi piloni. În timp ce aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea pentru dezvoltarea rurală va depinde de deciziile fiecărui stat membru. Acest lucru creează incertitudine privind resursele disponibile pentru sate.
Comisia Europeană propune un prag minim de 10% pentru investițiile în dezvoltarea rurală, calculat din alocările planurilor naționale după excluderea sumelor pentru PAC și pescuit. Alexandra Popa, director executiv al CRPE, susține că acest procent este insuficient pentru a acoperi decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban din România. Ea solicită majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru programul LEADER, pentru a evita situația în care proiectele rurale sunt împinse pe plan secund.
O problemă majoră vizează accesul la fonduri pentru cooperativele agricole, având în vedere că în România există doar 229 de grupuri și organizații de producători active. Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, majoritatea acestora sunt organizate juridic ca cooperative agricole. Márton Balogh, director regional Civitas, avertizează că restrângerea finanțării doar către organizațiile de producători recunoscute oficial ar putea dezavantaja micii fermieri români, care au nevoie de instrumente adaptate realității locale.
Dezvoltarea rurală include și alte direcții esențiale, precum educația, digitalizarea și atragerea tinerilor în sectorul agricol. Civitas și CRPE consideră că este imperativ să fie finanțate liceele agricole, învățământul dual și pregătirea practică în ferme. Această strategie de reînnoire generațională este susținută și de poziția Consiliului UE, care solicită statelor membre elaborarea unor pachete de sprijin specifice pentru a asigura viitorul agriculturii.
În prezent, procesul de negociere pentru reforma Politicii Agricole Comune este în desfășurare, după ce miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre au adoptat o poziție parțială pe 26 octombrie 2026. Parlamentul European urmează să își definească poziția finală până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027. Până atunci, autoritățile române trebuie să definească prioritățile naționale pentru a negocia garanții financiare solide în cadrul noilor planuri de parteneriat.