Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026, evidențiind un deficit bugetar consolidat de 37,27 miliarde de lei în perioada iulie–septembrie. Această valoare reprezintă 1,81% din PIB, fiind cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul care fusese programat pentru acest trimestru. În primele nouă luni ale anului, deficitul cumulativ s-a redus la 3,81% din PIB, de la 5,31% în perioada similară a anului 2025, confirmând o traiectorie de consolidare fiscală.
Investițiile publice au înregistrat o creștere semnificativă, totalizând 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această sumă este cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mare decât în trimestrul III 2025, când investițiile au fost de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB). O parte importantă din acest avans este reprezentată de plățile pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR, care au însumat 23,81 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 68,6% față de anul trecut.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2% în perioada iulie–septembrie 2026, ajungând la 180,17 miliarde de lei, respectiv 8,8% din PIB. Performanța este susținută în principal de încasările din TVA, care au însumat 44,14 miliarde de lei, o creștere de 24,4% față de perioada similară din 2025. De asemenea, veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, depășind programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul unor încasări solide din impozitul pe profit și contribuțiile sociale.
Pe partea de cheltuieli, costul datoriei publice a crescut considerabil, dobânzile fiind cu 6,55 miliarde de lei mai mari decât în anul precedent. Cheltuielile totale au ajuns la 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, o creștere de 15% față de trimestrul III 2025. Această evoluție este explicată de investiții, de costul dobânzilor și de operaționalizarea instrumentului european pentru apărare SAFE, care a însumat plăți de 6,34 miliarde de lei. În contrast, cheltuielile de funcționare au crescut doar cu 1,8%, rămânând sub rata inflației.
Atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 este condiționată de încasarea efectivă a fondurilor din PNRR. Ministerul Finanțelor monitorizează cererile de plată nr. 5 și nr. 6, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro. Alexandru Nazare a declarat că „ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”. Guvernul menține o conduită prudentă pentru a asigura acoperirea cheltuielilor cu venituri certe.
Evoluția deficitului bugetar în România este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de gestionarea costurilor serviciului datoriei. În contextul consolidării fiscale, menținerea investițiilor publice la aproximativ 8% din PIB necesită un echilibru între creșterea veniturilor fiscale și controlul cheltuielilor de funcționare. Succesul acestui proces depinde de validarea jaloanelor și a țintelor aferente programelor de reformă de către Comisia Europeană până la finalul anului.