Situația economică a României rămâne sub presiune din cauza deficitului bugetar mare, a ratingului aflat la limită și a inflației persistente, factori care pot menține dobânzile de împrumut la niveluri ridicate. Deși execuția bugetară a arătat semne de îmbunătățire prin creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor cu personalul, experții avertizează că pericolul nu a trecut. Această dinamică afectează direct capacitatea de finanțare și stabilitatea prețurilor în țară.
Execuția bugetară a beneficiat de creșterea veniturilor din TVA și a impozitului pe profit, în timp ce cheltuielile cu personalul bugetar au înregistrat o scădere. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, menționează că diferențele de calcul pot fi cauzate și de intrarea fondurilor europene. Totuși, atingerea țintei de deficit de 6,2% pentru anul 2026 depinde critic de sumele primite din PNRR, în special din cererile de plată nr.5 și nr.6, care însumează 4,23 de miliarde de euro.
Ratingul României este situat la granița dintre Junk și Investment Grade, ceea ce contribuie la creșterea costurilor de creditare. Adrian Codîrlașu subliniază că, chiar și în scenariul în care peste 90% din banii din PNRR sunt intrați în buget, riscurile rămân prezente. Deficitul bugetar ridicat și inflația, care nu oferă semne clare de scădere, acționează ca factori care mențin dobânzile în poziții dificile pentru economie.
Inflația anuală a prețurilor de consum a crescut ușor la 6,6% în septembrie, după ce a scăzut la 6,2% în august. Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, avertizează că această scădere reflectă în mare parte efecte de bază favorabile, nu o ameliorare reală. Deși indicele CORE2 ajustat al BNR a scăzut la 6,2% în septembrie, inflația de bază rămâne ridicată și nu pare să se despartă de traiectoria inflației globale.
Impactul asupra populației este vizibil prin scăderea veniturilor reale și a salariilor medii. Conform Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a fost de 5.688 de lei în august, o scădere de 2,3% față de luna iulie. Finanțistul Radu Georgescu notează că România a devenit țara cu cel mai mic salariu net din UE, depășită de Bulgaria, care a înregistrat un salariu net de 1.120 de euro.
În contextul economic actual, monitorizarea indicatorilor de deficit este esențială pentru stabilitatea fiscală. Deficitul bugetar a înregistrat o valoare de 3,81% din PIB după primele nouă luni de activitate. Această evoluție este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de controlul cheltuielilor publice, elemente care influențează direct percepția investitorilor asupra riscului țării.