Orașele din România trebuie să își schimbe strategia de investiții în energie, trecând de la redactarea de proiecte bazate pe apeluri punctuale la pregătirea unor proiecte bancabile, a declarat Florin Andronescu. Această necesitate apare în contextul scăderii volumului de granturi disponibile, ceea ce obligă administrațiile locale să fie pregătite pentru o perioadă în care finanțarea europeană nu va mai fi la fel de generoasă. Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței Liderii tranziției energetice regiunea Nord-Vest, un eveniment organizat de Energynomics.
Florin Andronescu a subliniat importanța instrumentului european EUCF, care este conceput pentru a ajuta orașele în tranziția de la planurile de energie la implementarea proiectelor necesare. Deși EUCF oferă simplitate prin procesul de eligibilitate, succesul depinde de capacitatea aplicantului de a prezenta un proiect fezabil, cu o guvernanță locală solidă și indicatori specifici. Directorul ALEA a observat că rezultatele României sunt slabe în acest segment, menționând că țara a câștigat doar cinci din șapte apeluri, în timp ce Polonia a obținut peste 50 de proiecte.
Problema principală identificată este faptul că multe orașe românești folosesc instrumentele precum EUCF doar ca pe o sursă de bani imediate, nu ca pe un sprijin pentru pregătirea unor investiții mari. Proiectele bine construite ar trebui să fie capabile să atragă capital privat, transformându-se în concepte de investiții pe care orașele să le poată promova ulterior. Florin Andronescu a recomandat utilizarea asistenței de la firme de consultanță pentru redactarea conceptelor, deoarece acest proces este decisiv pentru succesul final al proiectelor de infrastructură sau energie.
În ceea ce privește planificarea pe termen lung, directorul ALEA a menționat că obiectivele de energie pentru anii 2030, 2040 și 2050 impun o integrare reală a rezilienței climatice în documentele de urbanism. De exemplu, noul Plan Urbanistic General al Clujului ar trebui să includă mobilitatea durabilă și energia nu doar ca simple enunțuri, ci ca elemente substanțiale în regulamentele de urbanism. De asemenea, a subliniat că proiectele de mobilitate necesită consultarea cetățenilor pentru a evita blocajele cauzate de lipsa de acceptanță din partea beneficiarilor.
Pentru localitățile mici și comunele care nu au resurse proprii, Florin Andronescu propune asocierea pentru a construi proiecte consistente în domenii precum iluminatul public sau transportul local. El a criticat abordarea orașelor care scriu proiecte doar în funcție de apelurile pe care le văd pe cale de a fi lansate, fără o prioritizare reală a nevoilor. În loc de acest model, administrațiile ar trebui să se concentreze pe implementare și monitorizare, asigurându-se că proiectele sunt bine construite și pot fi susținute financiar.
Tranziția energetică și gestionarea fondurilor europene rămân subiecte critice pentru stabilitatea economică a administrațiilor locale din România. În contextul evoluției economice, deciziile privind alocarea resurselor pentru renovarea locuințelor și infrastructura de energie vor determina capacitatea orașelor de a atinge țintele de sustenabilitate. Această perioadă de tranziție pune presiune pe capacitatea de planificare a primăriilor și pe abilitatea de a utiliza instrumentele de finanțare pentru a pregăti viitoarele investiții de capital.