Sari la conținut
Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp
Radar Economic Radar Economic
Politici 3 min citire

Lipsa capacității de stocare a energiei în România afectează prețurile pe piața spot

Absența unităților de stocare forțează România să exporte surplusul de energie solară și să importe ulterior electricitate la prețuri ridicate.

Lipsa capacității de stocare a energiei în România afectează prețurile pe piața spot
Foto: Ziarul Financiar

Absența capacității de stocare a energiei reprezintă factorul principal în spatele prețurilor ridicate pe care România le plătește pe piața spot. Situația este agravată de faptul că, începând cu data de 14 august, sistemul energetic național nu mai beneficia de megawați-oră generați de centrala de la Cernavodă. Această lipsă de producție de bază pune sub semnul întrebării echilibrul dintre producția de energie solară și cererea de consum de pe piață.

În prezent, România produce cantități semnificative de energie solară, însă aceasta nu este consumată în momentul producției sale. Din cauza lipsei unor unități de stocare suficiente, surplusul de energie este trimis către Bulgaria, un stat care deține deja capacități de stocare dezvoltate. Ulterior, în perioadele de vârf de consum, în special seara, România este nevoită să importe energie din exterior, achiziționând-o la prețuri de piață ridicate.

Bulgaria este considerată un exemplu la nivel european pentru dezvoltarea tehnologiei de stocare, având o putere de 5,7 GW instalată în baterii. În comparație, România a depășit abia borna de 1 GW de capacitate de stocare. Deși Bulgaria este exportatoare de energie, prețurile sale spot nu sunt semnificativ mai mici decât cele din România, ceea ce ridică semne de întrebare privind impactul real al stocării asupra costurilor finale pentru consumatori.

Seceta recentă a evidențiat vulnerabilitatea sistemului energetic românesc, în special prin indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării, care a împiedicat răcirea acestora. În timp ce Bulgaria, unde energia nucleară reprezintă 40% din mixul energetic, a reușit să mențină funcționarea centralelor datorită unor soluții tehnice diferite, România a trebuit să se bazeze pe parcurile solare. Totuși, producția solară coincide cu intervalele de consum redus, accentuând necesitatea stocării.

Anul 2026 este anticipat ca fiind anul stocării de energie, tehnologia fiind privită ca soluția pentru scăderea facturilor prin integrarea energiei verzi. Investitorii urmăresc acest segment pentru a asigura stabilitatea sistemelor electrice. Deși stocarea este esențială pentru gestionarea fluxurilor de energie, analiza indică faptul că prezența capacității de stocare în România nu ar fi dus automat la scăderea prețurilor pe piața spot.

Evoluția piețelor de energie din regiune depinde de un echilibru complex între producția de bază, precum cea nucleară sau termică, și resursele regenerabile. În contextul european, integrarea surselor intermitente precum cea solară necesită investiții masive în infrastructura de stocare pentru a evita dependența de importuri scumpe în perioadele de vârf de consum, asigurând stabilitatea prețurilor pe termen lung.

Cifre cheie

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu date live.

Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp

Indicatori macroeconomici

Indicator Valoare Variație lunară
Inflație anuală (IPC) 5,40% +0,20pp
Curs de schimb EUR/RON 5,0742 lei +0,08%
Rata dobânzii de politică monetară 6,50% 0,00pp
ROBOR 3M 5,80% -0,05pp
Rata șomajului (BIM) 5,20% -0,10pp
Sold buget general consolidat -2,10% PIB +0,15pp

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu o citire live INS/BNR.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Politici