România și Uniunea Europeană analizează noi modificări ale regimului fiscal, vizând în special modul în care sunt calculate împrumuturile acordate către persoane afiliate. Propunerile de la nivelul Comisiei Europene urmăresc simplificarea legislației complexe și aplicarea unor măsuri anti-abuz mai bine țintite. Scopul principal este combaterea erodării bazei impozabile și a transferului de profit, menținând în același timp competitivitatea companiilor din cadrul blocului european.
Una dintre principalele schimbări propuse vizează plafonul pentru costurile excedentare ale îndatorării. În prezent, în România, există două plafoane aplicabile începând cu anul 2024. Primul este de 500.000 euro pentru costurile cu persoane afiliate care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale. Al doilea este de 1 milion euro pentru costurile totale excedentare rezultate din tranzacții efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate.
Conform noilor propuneri ale Comisiei Europene, se intenționează impunerea unui plafon fix deductibil de 3 milioane euro. Această măsură ar include și excluderea împrumuturilor acordate de terți, în funcție de scopul finanțării. Diferența rămasă din costurile excedentare ale îndatorării poate fi dedusă ulterior în calculul impozitului pe profit, însă doar în limita plafonului variabil de 30% din EBITDA ajustat.
Pe lângă aspectul împrumuturilor, propunerile vizează și scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende. În prezent, în România, aceste scutiri sunt condiționate de nivelul de participație și de perioade minime de deținere. Noua abordare ar putea elimina aceste condiții, indiferent de nivelul de participație, pentru a sprijini dezvoltarea companiilor din Uniunea Europeană prin simplificarea procedurilor fiscale.
În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, se propune introducerea unui standard minim pentru facilitățile fiscale. Astfel, cheltuielile eligibile pot fi deduse imediat în anul în care au fost efectuate sau în oricare dintre următorii patru ani. Totodată, vor fi introduse condiții pentru păstrarea activelor și ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării, pentru a asigura un tratament echitabil al acestor deduceri.
Aceste propuneri de directivă fac parte dintr-un efort mai larg de aplicare a măsurilor anti-abuz în România și Uniunea Europeană, acoperind domenii precum scutirea impozitului reținut la sursă sau reglementarea împrumuturilor. Pentru a deveni efective, noile reguli trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ulterior transpuse în legislația națională de către statele membre.