Anul 2027 este anticipat ca fiind un al doilea an de austeritate pentru România, un an care ar putea fi mult mai dureros decât primul. Consultantul economic Adrian Negrescu a avertizat, printr-o postare pe Facebook, că țara va trebui să continue reducerea deficitului bugetar și să implementeze reforme structurale necesare. Această perioadă nu va fi una de relaxare economică, ci una marcată de presiuni financiare semnificative pentru stat și pentru cetățeni.
Adrian Negrescu subliniază că agențiile de rating vor decide, în perioada ianuarie-martie, dacă România rămâne în zona de investiții sau este retrogradată la categoria „junk”. O astfel de decizie ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare, ducând la dobânzi mai mari atât pentru stat, cât și pentru cetățenii care au credite în bănci. Consultantul menționează că singura alternativă la acest scenariu ar putea fi un acord cu FMI.
În ciuda promisiunilor Guvernului privind evitarea unor taxe suplimentare, reducerea deficitului ar putea implica măsuri precum înghețarea salariilor și a pensiilor sau majorarea accizelor. Adrian Negrescu explică faptul că ecuația bugetară nu se poate închide doar prin tăieri de cheltuieli, având în vedere dobânzile de peste 70 de miliarde de lei estimate pentru anul viitor și lipsa banilor din PNRR. Aceste măsuri vor fi probabil prezentate sub denumirea de „ajustări”.
Discuția privind deficitul bugetar a fost alimentată și de declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a menționat un deficit de 150 de miliarde de lei pentru 2026. Această cifră depășește cu aproximativ 20 de miliarde de lei ținta oficială de 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB. Adrian Negrescu consideră că diferența reprezintă un scenariu de risc, legat de posibila întârziere sau tăiere a plăților din partea Comisiei Europene.
Structura deficitului bugetar este o altă sursă de îngrijorare, deoarece factura dobânzilor a crescut masiv. În doar nouă luni, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde de lei în plus față de perioada aceeași din anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au înregistrat o creștere de 44%, ceea ce înseamnă că o parte din efortul de austeritate este direcționată către plata datoriilor vechi.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar raportat la PIB sau evoluția dobânzilor, este esențială pentru stabilitatea financiară a țării. În România, gestionarea deficitului este strâns legată de respectarea criteriilor fiscale europene și de capacitatea de a atrage fonduri prin PNRR. Dacă țintele de deficit nu sunt atinse, riscul de retrogradare a ratingului crește, afectând direct costul creditelor pentru populație și stat.