Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), a avertizat că în perioada următoare ar putea avea loc modificări ale fiscalității aplicate veniturilor din investiții. Acesta anticipează o posibilă creștere a cotelor de impozitare către pragul de 16%, ca urmare a diferențelor existente între diversele categorii de venituri. Analiza a fost prezentată în cadrul evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
Un aspect critic vizează regimul fiscal aplicabil câștigurilor de pe piața de capital, influențat de procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană. Dan Manolescu a explicat că problema nu ține de nivelul impozitelor, ci de aplicarea regimului special doar pentru tranzacțiile prin intermediari români. Pentru a rezolva această discrepanță, Ministerul Finanțelor ar putea extinde mecanismul și asupra intermediarilor străini sau ar putea opta pentru simplificarea prin aplicarea cotei standard de 16% asupra câștigurilor de capital.
În prezent, există disparități semnificative între diversele cote de impozitare aplicate. Dan Manolescu a menționat impozitul de 10% pe dobânzi, regimul veniturilor din chirii, unde cota efectivă este de 8% datorită cheltuielilor forfetare, și impozitarea câștigurilor din lichidare. Președintele CCF consideră că aceste diferențe ar putea determina autoritățile să analizeze o apropiere a tuturor nivelurilor de impozitare de cota de 16%, pentru a asigura o uniformitate în zona fiscală a veniturilor din investiții.
Pe de altă parte, Dan Manolescu a criticat actualul tratament fiscal al dividendelor, considerând că antreprenorul român este penalizat. În timp ce impozitul pe dividende este de 16%, dobânzile bancare sunt impozitate cu 10%, iar cei care finanțează statul nu plătesc impozit deloc. Președintele CCF propune reducerea impozitului pe dividende la 10%, argumentând că o astfel de măsură ar putea încuraja distribuirea profiturilor și ar putea genera, în final, venituri suplimentare la bugetul statului.
Situația bugetară generală este marcată de o creștere a veniturilor fiscale de aproximativ 14% până în septembrie, însă cheltuielile publice exercită o presiune constantă asupra deficitului. Dan Manolescu a subliniat că costurile cu dobânzile, echivalente cu aproximativ 2,5% din PIB până în septembrie, ar putea depăși 3% din PIB până la finalul anului. Această evoluție a costurilor cu datoria publică face revenirea la un deficit de 3% din PIB o sarcină dificilă, în contextul creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Evoluția fiscalității în România este strâns legată de managementul deficitului bugetar și de respectarea limitelor impuse la nivel european. Creșterea cheltuielilor publice și costurile ridicate ale datoriei constituie provocări majore pentru stabilitatea bugetară. În acest cadru, deciziile privind impozitarea veniturilor din investiții și a dividendelor sunt esențiale pentru echilibrarea încasărilor statului cu ritmul accelerat al cheltuielilor de funcționare și de apărare.