Prima rectificare bugetară din 2026 aduce o majorare a deficitului la 130,3 miliarde de lei, resurse care sunt absorbite în principal de plata dobânzilor la împrumuturile statului. Guvernul trebuie să găsească încă 3,5 miliarde de lei pentru a achita aceste obligații financiare către creditori. Această sumă reprezintă exact valoarea creșterii deficitului, ceea ce înseamnă că banii nu sunt direcționați către investiții noi, precum autostrăzi, școli sau spitale, ci acoperă costurile datoriilor acumulate anterior.
Situația cheltuielilor cu dobânzile este în continuă expansiune, depășind deja pragul de 50 de miliarde de lei după primele nouă luni ale anului. Estimările pentru anul viitor indică o creștere a acestor costuri de peste 70 de miliarde de lei, alimentând un cerc vicios al datoriilor. Statul român se vede obligat să contracteze noi împrumuturi pentru a putea acoperi dobânzile generate de împrumuturile contractate în anii precedenți, fără a putea reduce presiunea financiară.
Veniturile bugetare suferă o revizuire în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în ciuda evoluției pozitive a impozitelor pe venit și profit sau a TVA. Cele mai mari scăderi sunt înregistrate la nivelul încasărilor din accize, cu o diminuare de aproximativ 3,7 miliarde de lei, și la nivelul fondurilor europene, cu o scădere de 4,6 miliarde de lei. Reducerea taxării motorinei și diminuarea încasărilor din jocurile de noroc, după implementarea OUG 7/2026, contribuie la acest deficit de venituri.
Capacitatea de utilizare a fondurilor europene rămâne o problemă majoră, proiectele cu întârzieri pierd peste cinci miliarde de lei. Deși România dispune de un buget record pentru investiții de peste 170 de miliarde de lei, resursele nu sunt transformate eficient în proiecte finalizate. În paralel, administrațiile locale se confruntă cu dificultăți financiare, primăriile primind două miliarde de lei pentru plata restanțelor către furnizori, în condițiile în care peste 2.000 de comune nu își pot acoperi cheltuielile salariale.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România are nevoie de reforme administrative, fiscale și economice pentru a evita o spirală a datoriilor. Acesta propune reorganizarea administrației publice prin comasarea localităților mici, restructurarea companiilor de stat și creșterea colectării taxelor prin digitalizarea ANAF. De asemenea, este necesară o reformă a sistemelor de sănătate și pensii, precum și o prioritizare strictă a investițiilor pentru a asigura utilizarea eficientă a banilor publici și a fondurilor europene.
Contextul fiscal pentru anul viitor rămâne tensionat, având în vedere că bugetul pentru 2027 va necesita o ajustare fiscală de până la 1% din PIB. Autoritățile au fost deja avertizate cu privire la necesitatea de a identifica toate restanțele, de la rambursări de TVA la lucrări de investiții. Riscul de retrogradare de către agențiile de rating începând cu ianuarie este prezent, ceea ce ar putea crește costurile de finanțare pentru stat, companii și populație.