România se confruntă cu necesitatea de a identifica resurse pentru bugetul anului 2027, iar soluțiile ar putea fi găsite în veniturile deja existente. Alex Milcev, partener la EY, a declarat la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de „Curs de Guvernare”, că presiunea pe buget poate fi redusă prin optimizarea colectării și reformarea sistemelor actuale. Conform expertului, nu este nevoie de inventarea de noi surse, ci de eficientizarea celor deja disponibile.
Prima direcție vizează reducerea decalajului de conformare la TVA, care în România este de aproximativ 30%. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la 9,5%, ceea ce plasează țara pe ultimul loc. Pierderea estimată pentru bugetul românesc este de circa 9 miliarde de euro. Deși Polonia pierde peste 10 miliarde de euro, economia sa este de peste două ori mai mare decât cea a României.
O a doua măsură necesară este reforma impozitelor locale pe proprietate, de clădiri, terenuri și mașini. În Uniunea Europeană, aceste taxe reprezintă în medie 0,9% din PIB, însă România se situează cu mult sub jumătatea acestei valori. O ajustare ar putea genera între 9 și 10 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 0,5% din PIB. Această schimbare ar reduce transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale, ajutând spre ținta de 3% din Tratatul de la Maastricht.
Alex Milcev subliniază că această reformă va avea perdanți, deoarece persoanele fizice vor trebui să plătească mai mult. Proiectul de lege din Parlament a fost amânat de mai multe ori, însă expertul consideră că intervalul 2026–2028 este momentul critic pentru implementare. O a treia soluție este utilizarea parteneriatelor public-private (PPP), un domeniu unde România are un scor de zero, spre deosebire de alte țări europene care au încheiat tranzacții de miliarde de euro.
Grecia este prezentată ca un model de succes, având o economie mai mică decât cea a României, dar atrăgând circa 4 miliarde de euro anul trecut. În România, proiectele de tip PPP nu au funcționat deoarece condițiile impuse de stat nu permiteau investitorilor un randament adecvat pe un orizont de 10–20 de ani. Milcev sugerează că o simplă întrevedere între miniștri ar putea facilita adoptarea unor bune practici europene deja testate.
Echilibrul bugetar este o temă centrală în discuțiile privind stabilitatea economică a țării, fiind strâns legat de capacitatea de colectare a veniturilor fiscale. În cadrul Uniunii Europene, respectarea limitelor de deficit este monitorizată prin mecanisme precum Tratatul de la Maastricht, care impune un prag de 3% din PIB pentru a asigura sustenabilitatea financiară a statelor membre.