Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a semnalat marți necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară în România. În cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, acesta a observat semne pozitive privind consolidarea bugetară, proces recunoscut și de agențiile de rating. Totuși, viceguvernatorul a avertizat că instabilitatea politică actuală devine o problemă tot mai serioasă pentru stabilitatea economică a țării.
Un aspect critic evidențiat de Cosmin Marinescu este ritmul de creștere a datoriei publice. În timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria a depășit pragul de 80% din PIB, în România viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemie. Această evoluție are consecințe directe asupra bugetului, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate la 3% din PIB, o sumă care depășește ținta de deficit vizată de autorități.
Pentru a atinge obiectivele de consolidare fără a stagna economia, Cosmin Marinescu propune curățarea bugetului de compromisuri și necunoscute. El recomandă o politică fiscală care să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA și o predictibilitate fiscală sporită. Succesul depinde de calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice, astfel încât fondurile europene să susțină o creștere economică robustă, necesară după doi ani de dinamici subunitare.
Viceguvernatorul a insistat pe prioritizarea domeniilor care asigură reziliența pe termen lung, precum Sănătatea, Educația și Apărarea. El a subliniat că alocările suboptimale pentru Educație afectează capitalul uman, menționând că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe majore în abilitățile de bază. Reformele necesare pentru sustenabilitate trebuie să fie gândite cu echitate socială pentru a asigura calitatea vieții și competitivitatea națională.
Un paradox economic a fost identificat de Cosmin Marinescu în relația dintre intermedierea financiară și îndatorarea firmelor. Deși România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, companiile românești apar ca fiind cele mai îndatorate. Acest fenomen este alimentat de costurile ridicate de finanțare și de persistența creditului comercial, fapt ce creează decalaje de competitivitate față de mediul de afaceri din Zona Euro.
Stabilitatea guvernării rămâne un factor determinant pentru încrederea investitorilor interni și externi. Revenirea la o stare de normalitate în administrarea statului este esențială pentru a satisface așteptările mediului antreprenorial și a mediului financiar. Fără ancore durabile și investiții inteligente, saltul calitativ prin productivitate și inovare rămâne un obiectiv dificil de realizat în contextul actual de incertitudine politică.