Șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Juhan Lepassaar, a lansat marți un avertisment privind evoluția amenințărilor digitale în Europa. Acesta subliniază că electrocasnicele conectate la internet ar putea deveni următoarele ținte principale pentru atacatori, după ce sistemele de refrigerare ale magazinelor alimentare au fost recent compromise. Această schimbare de paradigmă vine după ce supermarketurile din 12 țări europene au fost vizate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie 2026.
Situația actuală indică o tendință îngrijorătoare în care hackerii își extind domeniul de acțiune. Juhan Lepassaar a declarat că, dacă astăzi țintele sunt frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele de diverse tipuri. Oficialul a subliniat că, deși toate aceste incidente pot fi evitate prin măsuri adecvate, securitatea cibernetică necesită investiții substanțiale. Întrebarea centrală pentru societate rămâne dacă suntem pregătiți să investim suficient pentru a asigura protecția necesară.
Recent, au fost raportate diverse incidente care demonstrează vulnerabilitatea sistemelor critice. Printre acestea se numără exploatarea unor software-uri învechite, care au dus la oprirea unor site-uri web guvernamentale în mai multe state UE, precum și atacuri asupra băncilor de sânge. Franța a fost țara cea mai afectată de aceste breșe, iar specialiștii avertizează că impactul acestor atacuri asupra infrastructurii și serviciilor esențiale ar putea deveni tot mai grav pe viitor.
Inteligența artificială (IA) reprezintă un factor decisiv în acest nou peisaj al amenințărilor. Conform unui raport ENISA, IA funcționează ca un multiplicator de forță, accelerând atât capacitățile de apărare, cât și cele de ofensivă. Pe de o parte, companiile pot folosi IA pentru a identifica și remedia rapid vulnerabilitățile, însă hackerii utilizează aceleași tehnologii pentru a dezvolta campanii de phishing avansate, folosind videoclipuri, fișiere audio sau mesaje de tip deepfake.
Analiza datelor din 2025 arată că motivațiile atacurilor sunt diverse. Aproximativ 57,3% dintre incidentele înregistrate au avut o componentă ideologică, fiind legate de contextul geopolitic, precum războiul din Ucraina sau conflictele din Orientul Mijlociu. O altă parte semnificativă, de 29,3%, a fost motivată de câștiguri financiare, ransomware-ul rămânând metoda principală utilizată de infractori. De asemenea, au apărut atacuri sofisticate de tip spionaj, similare celor lansate de actori statali.
Pentru a combate aceste riscuri, Uniunea Europeană a implementat un cadru legislativ de protecție. Directiva NIS2, în vigoare din octombrie 2024, impune măsuri stricte pentru infrastructurile critice, în timp ce Legea privind solidaritatea cibernetică, aplicabilă din februarie 2025, a creat un Sistem european de alertă cibernetică. Totuși, un obstacol major rămâne deficitul de personal calificat, deoarece 45% dintre organizații au dificultăți în atragerea de experți în securitate cibernetică.