Investițiile anuale la nivel global în centrele de date, infrastructura esențială pentru sistemele de inteligență artificială, vor experimenta o creștere masivă în următorii ani. Conform studiului PwC Global Data Centre Outlook, fluxurile financiare vor crește de la un nivel estimat de 560 de miliarde de dolari în 2025, la peste 800 de miliarde de dolari în 2026. Proiecțiile indică faptul că, până în anul 2030, aceste investiții vor depăși pragul de 1,1 trilioane de dolari anual.
Acest ciclu de dezvoltare este considerat cel mai mare din istorie, depășind amplutdea investițiilor în rețele electrice, căi ferate sau rețele de internet. PwC estimează că costurile totale ale dezvoltării centrelor de date vor ajunge la 31,6 trilioane de dolari în perioada 2026-2050, cu un potențial de creștere până la 50 de trilioane de dolari dacă adopția AI accelerează. Diferența majoră față de proiectele trecute constă în faptul că majoritatea banilor vor fi direcționați către echipamente, nu către construcții.
În prezent, construcțiile reprezintă doar aproximativ 30% din costurile totale, restul de 70% fiind alocate echipamentelor precum servere, sisteme de stocare, rețele și procesoare (CPU și GPU). Pe măsură ce ciclul avansează, ponderea echipamentelor este estimată să crească până la 93% din totalul investițiilor. Această structură reflectă necesitatea actualizării constante a tehnologiei pentru a susține cerințele software, spre deosebire de infrastructura fizică care are o durată de viață mai lungă.
La nivel regional, SUA va atrage aproape jumătate din investițiile totale, în jur de 15,1 trilioane de dolari pe parcursul a 25 de ani, datorită ecosistemului de producție a chipurilor. Europa va reprezenta circa 18% din piață, cu investiții estimate la 5,6 trilioane de dolari între 2026 și 2050. În Europa, Germania, Marea Britanie și Spania sunt lideri, în timp ce la nivel regional, Polonia este principala destinație, cu investiții care ar putea ajunge la 10 miliarde de euro în 2030.
În România, proiectul Black Sea AI Gigafactory, coordonat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, este estimat la peste 4 miliarde de euro. Deși atrage interes internațional, proiectul riscă să rămână în urma celor europene din cauza întârzierilor administrative. Gabriel Voicilă, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri al PwC România, subliniază că echilibrarea sistemului energetic este o provocare majoră, deoarece aceste centre necesită alimentare stabilă cu energie electrică la costuri previzibile.
Dezvoltarea acestor facilitate de calcul depinde critic de accesul la energie electrică ieftină și fiabilă, care constituie principala constrângere pentru dezvoltatori. Pe lângă energie, alte factori determinanți sunt latența, conectivitatea, securitatea datelor, accesul la chip-uri performante și stabilitatea politică. Riscurile geopolitice, precum restricțiile la exportul de semiconductori sau o rată de adopție a AI mai lentă decât anticipat, pot influența semnificativ viitorul acestei industrii de infrastructură globală.