Criminalitatea informatică a evoluat într-un business organizat, care utilizează bugete considerabile și strategii de marketing similare cu cele ale marilor magazine online, conform declarațiilor oferite de Bogdan Botezatu, Senior Director of Threat Research & Reporting, Bitdefender, în cadrul evenimentului ZF DIGITAL SUMMIT 2026. Atacatorii operează într-un ecosistem complex, unde totul este pus la vânzare, de la date personale până la accesul total asupra conturilor de utilizatori.
Între lunile martie și mai ale anului curent de la Bitdefender au fost identificate 55 de mega-campanii de fraudă care au vizat 15 țări din Uniunea Europeană. Aceste operațiuni au implicat peste 12 actori diferiți care au utilizat site-uri clonate și produse fictive pentru a păcăli consumatorii. Scopul principal al acestor scheme este atragerea utilizatorilor prin reduceri false, pentru a-i determina să introducă datele de plată pe platforme care imită perfect branduri reale și legitime.
Scamerii utilizează reclame pe rețelele sociale și baze de date cu potențiale victime, adunate adesea din breșe de securitate prin algoritmi de inteligență artificială. Aceștia își construiesc pseudo-afaceri pentru a aduce utilizatorul cât mai aproape de procesul de plată final. În România, impactul acestor tactici este semnificativ, deoarece 8 din 10 utilizatori de internet au raportat primirea cel puțin unui mesaj fraudulos în fiecare lună, fiind expuși unor magazine online care arată extrem de respectabile.
Un alt tip de amenințare majoră este reprezentat de aplicațiile de tip info stiller, care fură datele stocate în browser, precum istoricul de navigare, numele de utilizator și parolele. Mai important este faptul că aceste programe pot extrage cookie-urile de autentificare, fragmente de text care permit accesul direct fără a mai cere parola. Atacatorii pot obține astfel acces total asupra tuturor conturilor autentificate pe un dispozitiv, pe care le pot vinde ulterior pe dark market-uri pentru a ținti companii sau pentru a prelua conturi de email.
Bogdan Botezatu a subliniat și riscurile legate de dispozitivele inteligente din locuințe, precum televizoarele smart, care pot fi folosite pentru atacuri asupra intimității. De asemenea, spionajul informatic a devenit un element al războiului clasic, menționând un incident din februarie în care Iranul a fost atacat prin intermediul camerelor de supraveghere sparte din Teheran. Această evoluție demonstrează că hardware-ul și software-ul nu mai aparțin în totalitate utilizatorilor, fiind totul sub formă de licențe.
Evoluția amenințărilor cibernetice reflectă o transformare globală a securității digitale, unde tehnologiile de tip Internet of Things și inteligența artificială sunt utilizate atât de către instituții, cât și de către grupări criminale. Pe măsură ce ecosistemul digital devine mai integrat, vulnerabilitățile de la nivelul dispozitivelor casnice și ale datelor de autentificare devin puncte critice de atac, necesitând o monitorizare constantă a noilor tactici de fraudă.