România se confruntă cu o diferență critică între capacitățile de stocare a energiei electrice planificate și cele efectiv disponibile în sistemul energetic. Deși datele furnizate de ANRE indică existența unor proiecte de baterii care însumează 65,3 GW, capacitatea de stocare care funcționează real la nivel național este de doar 989 MW. Această lipsă de infrastructură de depozitare împiedică transferul energiei ieftine produse în timpul zilei către orele de vârf de seară, când prețurile cresc semnificativ.
Situația este ilustrată de dinamica prețurilor pe piață, unde surplusul de energie solară produsă în jurul prânzului este exportat la prețuri medii de circa 50 euro/MWh. Totuși, în orele de vârf de seară, când producția solară dispare, România este nevoită să importe energie la prețuri de până la 250 euro/MWh. Un exemplu relevant este relația cu Bulgaria, unde importurile au valorat aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile au însumat doar circa 5 milioane euro, parte din energia importată fiind intermediată prin bateriile bulgărești.
Analiza datelor de la ANRE relevă faptul că majoritatea celor 65,3 GW de proiecte cu avize tehnice de racordare (ATR) nu au ajuns la etapa de construcție. Din acest volum total, doar aproximativ 25 GW dețin contracte de racordare, iar doar 12,15 GW au autorizație de construire. La nivel de autorizații de înființare emise de ANRE, cifra scade drastic la 3,38 GW, ceea ce înseamnă că doar aproximativ 5% din puterea totală a proiectelor cu ATR a ajuns într-o etapă avansată de dezvoltare.
Fenomenul proiectelor care există doar pe hârtie a fost recunoscut oficial, președintele ANRE, George Niculescu, referindu-se la „ATR-uri fantomă”. În anul 2025, au expirat avize care însumau 9.248 MW, iar autoritatea a suspendat chiar și o autorizație de înființare pentru un operator care nu a demonstrat finanțarea. Pentru a reduce riscul ca proiectele neavansate să blocheze capacitatea rețelei, au fost introduse noi termene, condiții de menținere a valabilității ATR și garanții financiare obligatorii pentru investitori.
Dincolo de stadiul proiectelor, există și o limită fizică impusă de infrastructura de transport. Transelectrica gestionează un plan de dezvoltare a rețelei pentru perioada 2024-2033 în valoare de 9,49 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde euro, pentru modernizare și integrare. Această investiție vizează creșterea capacității de interconectare și integrarea noilor capacități regenerabile din zone precum Dobrogea și Moldova, fiind esențială pentru a permite conectarea efectivă a noilor unități de stocare la rețea.
Evoluția acestui sector depinde de termenele de raportare ale operatorului de sistem. Până pe 23 octombrie, Transelectrica trebuie să publice studiul actualizat privind capacitatea disponibilă în fiecare zonă, urmând ca licitațiile pentru capacitate să înceapă pe 30 octombrie 2026. Aceste date vor oferi o imagine clară asupra spațiului real disponibil în rețea, permițând compararea cererilor de la investitori cu capacitatea de transport efectivă, eliminând incertitudinea creată de cifrele de proiecte care nu sunt încă operaționale.