Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți o schimbare majoră în modul în care administrația sa va aborda terminologia tehnologică. În cadrul unui discurs susținut la Adunarea Generală a ONU, acesta a declarat că toate documentele oficiale ale Statelor Unite vor utiliza de acum înainte termenul de „super-inteligență” în locul celui de „inteligență artificială”. Donald Trump a susținut că această nouă denumire este mult mai precisă și mai potrivită pentru a descrie realitatea actuală a tehnologiei.
Donald Trump a argumentat că denumirea de inteligență artificială poate crea o impresie eronată, sugerând că tehnologia ar fi una falsă. Conform declarațiilor sale, termenul de „super-inteligență” sună mult mai bine și este mai adecvat contextului actual. Președintele american a exprimat și speranța că această schimbare de terminologie va fi adoptată la nivel global, întrebându-se dacă alte guverne vor decide să utilizeze acest neologism în documentația lor oficială.
În sectorul tehnologic, conceptul de super-inteligență are o semnificație specifică, reprezentând etapa în care tehnologia depășește capacitățile umane de raționalizare și reflecție în toate domeniile de activitate. Totuși, conform opiniei generale din industrie, modelele de inteligență artificială cele mai avansate aflate în prezent sunt încă departe de a atinge acest stadiu de dezvoltare. Donald Trump a reiterat, totodată, că avertismentele privind riscurile inteligenței artificiale sunt o farsă.
Pe lângă schimbarea terminologică, Donald Trump a respins ideea de a crea un proiect globalist pentru controlul acestei tehnologii. El a declarat că nu va frâna dezvoltarea unui proces care va fi considerat mai important decât revoluția industrială. Această poziție vine într-un moment în care se intensifică presiunile pentru o coordonare internațională a modului în care este gestionată și reglementată evoluția rapidă a sistemelor de calcul avansate.
Tensiunile privind reglementarea tehnologiei au crescut recent la nivel internațional. Luni, lideri din peste 20 de țări, printre care Canada, Germania și Australia, au solicitat implementarea unor reguli mai stricte pentru inteligența artificială. Aceștia au pledat pentru posibila înființare a unui organism internațional de reglementare, care ar putea funcționa sub auspiciile ONU, pentru a gestiona riscurile și dezvoltarea acestor sisteme la scară globală.
Discuțiile privind reglementarea tehnologiei de vârf reflectă o diviziune profundă între nevoia de control și dorința de accelerare a inovației. În timp ce unele administrații caută mecanisme de supraveghere prin organisme internaționale, alte puteri ale lumii preferă o abordare care să nu limiteze potențialul economic și tehnologic al noilor descoperiri, evitând astfel constrângerile impuse de proiecte de coordonare globală.