Sectorul energetic din România traversează o perioadă de tranziție accelerată, marcată de o schimbare semnificativă în componența mixului energetic național prin introducerea unui număr tot mai mare de gigawați din surse regenerabile. Irene Mihai, Policy Officer RPIA, a declarat că industria trebuie să accelereze investițiile și să elimine barierele existente pentru a menține ritmul de funcționare a noilor capacități. Această evoluție este susținută de o expansiune masivă a segmentului fotovoltaic, care devine un pilon central al sistemului energetic actual.
Sectorul fotovoltaic a cunoscut o creștere remarcabilă, trecând de la doar 1,4 gigawați instalați în parcuri de mari dimensiuni în anul 2022, la peste 8,5 gigawați în prezent. Conform estimărilor furnizate de Irene Mihai, se prevede că până în anul 2030, capacitatea instalată ar putea ajunge la 14 gigawați. O tendință majoră observată în piață este integrarea sistemelor de stocare direct în proiectele noi, un model de dezvoltare prin hibridizare pe care România l-a adoptat mult mai rapid decât alte țări europene.
Pentru a gestiona această creștere, este necesară o modernizare și o extindere a infrastructurii de transport, estimându-se că necesarul de investiții în rețele ar fi de cel puțin 10 miliarde de euro. Irene Mihai a explicat că energia fotovoltaică este cea mai ieftină din sistem, deoarece nu implică costuri ridicate cu resursele primare sau operaționale. De asemenea, contribuția acestui sector a ajutat la evitarea unor importuri de combustibil în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, oferind o protecție financiară în contextul crizei energetice.
În ceea ce privește stabilitatea pieței, se pune accent pe utilizarea instrumentelor precum contractele pentru diferență (CFD) și contractele de achiziție de energie pe termen lung (PPA). Deși piața a început să se maturizeze după liberalizarea din 2021, există încă nevoie de implementarea unor mecanisme precum tranzacționarea transfrontalieră a garanțiilor de origine prin aderarea la Association of Issuing Bodies. Aceste măsuri ar putea asigura predictibilitatea necesară consumatorilor industriali și ar susține investițiile pe termen lung.
Obiectivele de decarbonizare ale României sunt extrem de ambițioase, țara asumându-și statutul de net-zero până în anul 2045, cu cinci ani înainte de termenul stabilit la nivel european. Pentru a atinge acest prag, dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene trebuie să fie integrată în politicile energetice prin scheme de susținere adecvate. Irene Mihai a menționat că, pe termen lung, sectorul trebuie să funcționeze într-un sistem care să permită competitivitatea investițiilor, evitând dependența de un model bazat exclusiv pe prețul combustibililor fosili.
În contextul european, tranziția către energie verde este strâns legată de securitatea energetică și de reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili. România urmărește să își optimizeze mixul energetic pentru a scădea prețurile pe piața angro, similar cu modelul spaniol, unde prețurile medii sunt semnificativ mai mici decât în țări precum Italia, care rămâne dependentă de gaz. Această evoluție depinde însă direct de capacitatea de integrare a noilor surse în rețeaua națională de transport.