O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a realizat un experiment inovator prin care a transplantat celule cerebrale umane în șoareci modificați genetic. Această procedură a fost posibilă deoarece animalele au fost create fără cortex cerebral și hipocamp, oferind spațiu necesar dezvoltării țesutului uman. Experimentul, coordonat de profesorul de psihiatrie Sergiu Pașca, vizează înțelegerea modului în care bolile afectează creierul și testarea unor noi tratamente.
Procesul de creare a acestor modele implică utilizarea organoidelor neuronale, structuri formate din celule umane crescute în laborator. Cercetătorii au reprogramat celule din pielea donatorilor pentru a obține aceste organoide, care sunt apoi injectate în puii de șoarece. În urma mai multor injecții, fiecare conținând aproximativ 100.000 de celule, șoarecii au ajuns să aibă circa 4 milioane de celule umane, reprezentând aproximativ jumătate din volumul total al creierului lor.
După trei luni de la transplant, țesutul uman s-a integrat în sistemul de alimentare cu sânge al animalelor și a format conexiuni cu celulele cerebrale și măduva spinării. Deși neuronii sunt încă într-un stadiu imatur, echivalent cu jumătatea sarcinii umane, experimentul a arătat rezultate relevante. De exemplu, expunerea la un nivel scăzut de oxigen a evidențiat vulnerabilitatea neuronilor umani, un fenomen care poate contribui la apariția paraliziei cerebrale.
În cadrul studiului au fost identificate și neuroni von Economo, celule rare observate de obicei doar în examinările post-mortem. Această descoperire este esențială pentru studiul demenței frontotemplorale, o formă de boală care poate fi analizată acum prin acest model experimental. Sergiu Pașca a subliniat că scopul principal este de a face aspectele complexe ale funcționării creierului uman mai accesibile pentru cercetare medicală.
Cercetarea a generat dezbateri etice semnificative, în special privind posibilitatea dezvoltării unei forme de conștiență sau a durerii. Emily Jackson, profesor de drept la London School of Economics, a evidențiat necesitatea monitorizării constante a bunăstării animalelor. În același timp, Madeline Lancaster de la MRC Laboratory of Molecular Biology a menționat că, deși metoda este utilă pentru studierea bolilor într-un organism întreg, procesul rămâne unul artificial.
Domeniul cercetării pe modele animale este unul extrem de sensibil din punct de vedere etic, existând o presiune constantă pentru dezvoltarea unor alternative complet in vitro. Mulți cercetători urmăresc reducerea numărului de animale utilizate în experimente, orientându-se către crearea unor organoide cerebrale care să reproducă dezvoltarea naturală fără a depinde de organisme vii. Obiectivul final este obținerea unor țesuturi cerebrale mai mature și mai complexe.
context_missing: false