Google a decis retragerea unei funcții experimentale de inteligență artificială generativă din platforma Google Earth, după doar o zi de la lansare. Această decizie a fost luată în urma utilizării instrumentului pentru crearea de imagini false în locații reale, inclusiv în zone afectate de conflicte armate. Evenimentul a generat o reacție imediată din partea experților în investigații și a presei, care au semnalat riscurile majore de dezinformare.
Noua funcție permitea utilizatorilor să introducă un prompt text pentru a obține scene fotorealiste, integrate direct în imaginile satelitare și aeriene reale de pe Google Earth. În doar câteva ore, au fost create imagini false care reprezentau o centrală nucleară în Iran, un crater de bombă lângă un spital din Gaza sau o inundație la Capitoliul SUA. Această capacitate de a manipula coordonatele reale a lovit direct în credibilitatea platformei.
Google Earth a fost considerat timp de două decenii o infrastructură de încredere pentru jurnaliști și cercetători, fiind utilizat oficial pentru verificarea evenimentelor din Siria, Yemen și Sudan. Introducerea generării de imagini prin AI a pus sub semnul întrebării chiar și dovezile autentice din teren. Compania a anunțat că va reveni cu funcția doar după ce va implementa măsuri de protecție mai puternice pentru a preveni astfel de abuzuri.
Problema este agravată de faptul că falsificarea imaginilor satelitare este o practică recurentă în propaganda afiliată statului iranian. Deși Google folosește watermark-uri, modelul său AI Gemini a fost deja utilizat pentru a crea dovezi satelitare false. Funcția nouă din Google Earth a făcut acest proces de fabricare a realităților mult mai accesibil și mai ușor de executat pentru utilizatorii obișnuiți, fără necesități tehnice avansate.
Fenomenul de „dividendele mincinosului” explică modul în care aceste tehnologii afectează conflictele moderne, permițând actorilor rău intenționați să respingă dovezile reale drept fiind fabricate. Chiar dacă experții pot identifica ulterior un conținut generat de AI, informația falsă circulă mult mai rapid decât adevărul. Acest lucru creează o stare de îndoială generală, în care documentarea autentică a tragediilor este acum privită cu suspiciune de către public.
Reglementările actuale privind inteligența artificială, precum AI Act al Uniunii Europene sau legile din California, încearcă să impună transparență, dar aplicarea lor rămâne fragilă. Deși unele reguli au intrat în vigoare, instrumentele de detectare sunt încă incomplete și pot fi induse în eroare. În acest context, companiile de tehnologie sunt presate să implemente soluții de proveniență la nivel de hardware pentru a restaura încrederea în mediul informațional.