Inteligența artificială ar putea genera o creștere a productivității în Europa de aproximativ 1% în următorul quitecinci ani, conform unui document elaborat de FMI. Totuși, instituția avertizează că acest proces poartă cu sine riscuri semnificative, precum accentuarea inegalităților economice, presiunea pe infrastructura energetică și creșterea dependenței de tehnologiile externe. Analiza a fost pregătită special pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în perioada 18-19 septembrie.
Din punct de vedere al forței de muncă, FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă funcții care sunt foarte expuse impactului inteligenței artificiale. Pentru o parte a acestor lucrători, noile instrumente tehnologice pot funcționa ca un motor de productivitate, însă există un risc real de înlocuire. Această amenințare este prezentă în special la nivelul sarcinilor de rutină, unde automatizarea poate substitui complet munca umană în loc să o completeze.
Impactul tehnologiei nu va fi distribuit uniform, deoarece economiile europene mai avansate ar urma să obțină avantaje mai mari, fiind mai bine pregătite pentru această tranziție. FMI subliniază că finalizarea pieței unice europene ar putea ajuta la o răspândire mai echilibrată a beneficiilor în toate cele 27 de state membre. Această perspectivă reia îngrijorările exprimate anterior de Mario Draghi și de Comisia Europeană privind fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei.
Sectorul energetic se confruntă cu provocări critice, deoarece centrele de date utilizează deja circa 3% din electricitatea consumată pe continentul european. Extinderea utilizării inteligenței artificiale va duce la o creștere puternică a acestui necesar energetic, punând sub presiune rețelele electrice locale. Zonele precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre cele mai expuse, din cauza concentrației centrelor de date, ceea ce impune investiții în infrastructura electrică transfrontalieră.
O altă preocupare majoră vizează autonomia strategică a continentului, în contextul în care SUA și China domină dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. FMI avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență de tehnologiile străine dacă nu acționează prompt. Pentru a evita această situație, instituția consideră că Europa are nevoie de investiții masive în propria industrie de inteligență artificială, asigurând astfel o dezvoltare tehnologică internă și protejată.
Integrarea pieței europene a energiei și consolidarea pieței unice rămân piloni esențiali pentru a susține inovația și investițiile necesare. Fără o coordonare regională mai profundă, fragmentarea piețelor poate limita capacitatea de adaptare a economiilor europene la noile paradigme tehnologice. Această evoluție necesită o strategie de infrastructură care să permită fluxul de energie între statele membre pentru a alimenta centrele de date emergente.