Inteligența artificială are potențialul de a crește productivitatea în Europa cu aproximativ 1% în următorii cinci ani, însă implementarea acesteia vine cu riscuri semnificative. Conform unui document al FMI, pregătit pentru reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană de la Dublin, tehnologia poate accentua inegalitățile economice. Documentul subliniază că beneficiile și costurile generate de AI vor fi distribuite în mod neuniform între diverse țări, regiuni și categorii de angajați din cadrul continentului.
Analiza indică faptul că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă profesii care sunt foarte expuse impactului inteligenței artificiale. Pentru o parte din această forță de muncă, instrumentele AI vor funcționa ca un multiplicator de productivitate, însă alții riscă să fie înlocuiți. Această substituție este mai probabilă în ocupațiile unde sarcinile de rutină pot fi automatizate complet, în loc să fie doar completate de tehnologie.
O altă preocupare majoră vizează infrastructura energetică, deoarece centrele de date consumă deja aproximativ 3% din electricitatea utilizată pe continentul european. Extinderea utilizării inteligenței artificiale ar urma să crească masiv acest necesar energetic, punând presiune pe rețelele locale. Zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt identificate ca fiind printre cele mai expuse, din cauza concentrației centrelor de date care solicită deja rețelele electrice.
Pentru a gestiona aceste provocări, FMI recomandă investiții masive în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene a energiei. De asemenea, există riscul unei noi dependențe strategice, deoarece SUA și China domină dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. Europa ar avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie AI pentru a evita dependența de tehnologiile străine și pentru a asigura o dezvoltare autonomă.
Fondul consideră că finalizarea pieței unice europene ar putea ajuta la o răspândire mai uniformă a tehnologiei în cele 27 de state membre. Această viziune reia preocupările exprimate anterior de Comisia Europeană și de Mario Draghi privind fragmentarea piețelor de capital, a forței de muncă și a energiei. Fragmentarea actuală este văzută ca un obstacol care limitează capacitatea de inovare și nivelul investițiilor necesare pentru adoptarea tehnologiilor avansate.
Evoluția tehnologică în Europa se încadrează într-un context global de transformare digitală rapidă, unde securitatea infrastructurii este critică. În timp ce anumite regiuni se concentrează pe dezvoltarea modelelor de calcul, alte zone se confruntă cu provocări legate de stabilitatea rețelelor electrice. Această dualitate între progresul tehnologic și necesarul de resurse energetice stabile reprezintă un punct central în dezbaterea economică actuală a Uniunii Europene.