Companiile care integrează modele de inteligență artificială în propriile produse sau servicii pot deveni furnizori din aval, asumându-și astfel responsabilitatea juridică pentru conformitatea sistemului final. Această problemă a ieșit în evidență în urma unui incident recent care a implicat Lia, asistentul virtual al Libra Internet Bank. Calificarea juridică a unei entități depinde de modul în care sistemul de AI este dezvoltat, integrat și pus în funcțiune pe piață, conform analizelor realizate de Hațegan Attorneys.
Deși utilizarea internă a unor instrumente precum ChatGPT nu declanșează automat această calitate, integrarea unui model într-un chatbot medical, o platformă de recrutare sau o aplicație de analiză contractuală poate schimba statutul juridic. Dacă o companie dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem final și îl introduce pe piață sub propria marcă, ea poate fi considerată furnizor din aval. Această poziție impune respectarea unor obligații stricte, indiferent dacă entitatea a creat modelul de bază sau nu.
Responsabilitățile legale variază în funcție de clasificarea sistemului final și de riscurile pe care acesta le implică. Furnizorii trebuie să verifice dacă sistemul implică practici interzise sau dacă este clasificat drept sistem cu risc ridicat, ceea ce impune management al riscurilor și guvernanța datelor. De asemenea, există obligații de transparență, cum ar fi informarea utilizatorilor că interacționează cu un sistem de AI, o măsură care va fi aplicabilă începând cu data de 2 august 2026.
Calendarul implementării reglementărilor AI Act prevede termene specifice pentru diferite categorii de sisteme. Cerințele pentru sistemele cu risc ridicat din anexa III vor fi aplicabile începând cu 2 decembrie 2027, în timp ce pentru sistemele asociate produselor reglementate din anexa I, termenul este 2 august 2028. Un obstacol major rămâne accesul la informații tehnice esențiale, deoarece furnizorii de modele de uz general sunt obligați prin lege să pună la dispoziția celor care integrează modelele datele necesare pentru documentarea corectă.
În cazul în care furnizorul modelului nu cooperează sau nu își respectă obligațiile, există posibilitatea de a depune o plângere la Oficiul pentru AI. Integrarea unui model extern nu transferă automat răspunderea către creatorul acestuia, deoarece conformitatea se evaluează separat pentru fiecare sistem final. Astfel, companiile care utilizează tehnologii precum GPT, Claude sau Gemini în produsele lor trebuie să își analizeze rolul juridic pentru a evita problemele de conformitate la lansarea serviciilor.
În România, adopția tehnologiilor de inteligență artificială este încă la un nivel scăzut, comparativ cu media europeană. Conform Raportului Eurostat privind companiile care utilizează tehnologii de inteligență artificială, doar 5,2% dintre companiile din România folosesc aceste tehnologii, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 20%. Această diferență subliniază importanța pregătirii juridice pe măsură ce numărul companiilor care integrează AI în servicii crește accelerat.