Atacurile de phishing care utilizează inteligența artificială au ajuns să reprezinte peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată în prezent. Datele provin din raportul ESET SMB Cyber Readiness Index 2026, conform cărora tehnologia AI a schimbat radical peisajul amenințărilor cibernetice. Această evoluție marchează trecerea de la metodele manuale la procese automatizate, capabile să acționeze la o scară mult mai largă și mult mai rapidă.
Specialistul în securitate cibernetică Mark Szabo subliniază că inteligența artificială a accelerat considerabil realizarea materialelor de phishing în mai multe limbi, extinzând raza de acțiune a atacatorilor. Conform informațiilor furnizate de IBM, eficiența acestor instrumente este uluitoare, deoarece un e-mail de tip capcană poate fi creat în doar cinci minute, în loc de cele 16 ore necesare anterior. Această schimbare transformă complet modul în care organizațiile trebuie să își gestioneze reziliența cibernetică.
Evoluția amenințărilor a fost rapidă, de la previziunile optimiste ale unor companii precum Microsoft și OpenAI la apariția unor instrumente malițioase complexe. Cercetătorii de la Google au raportat primul exploit de tip zero-day dezvoltat cu ajutorul AI, în timp ce ESET Research a identificat PromptLock, primul ransomware bazat pe AI. De asemenea, a fost descoperit PromptSpy, un malware pentru Android care utilizează abuziv GenAI în procesul său de execuție, demonstrând cât de sofisticate au devenit atacurile.
Pe lângă phishing, utilizarea conținutului media sintetic reprezintă o problemă majoră pentru companii. Un raport al Gartner indică faptul că până la 62% dintre organizații s-au confruntat cu atacuri de tip deepfake, utilizând conținut manipulat pentru a părea real. În acest context, datele IBM arată că 97% dintre companiile care au raportat incidente de securitate asociate cu AI nu dispuneau de controale adecvate pentru accesul la această tehnologie, iar 63% nu aveau politici de guvernanță.
Democratizarea accesului la AI permite acum utilizatorilor, inclusiv studenților sau celor numiți „vibe coders”, să implementeze fluxuri de lucru complexe fără pregătire suficientă în securitate. Această situație creează un decalaj de competențe, deoarece oamenii pot conecta modelele la date sensibile înainte de a înțelege implicațiile de confidențialitate. Mulți administratori IT nu sunt informați despre instrumentele AI utilizate sau despre siguranța datelor încărcate în aceste sisteme de producție.
Securitatea cibernetică rămâne o provocare constantă pe măsură ce tehnologiile de tip malware-as-a-service devin accesibile oricui este dispus să plătească. În cadrul ecosistemului digital actual, atacatorii vizează tot mai multe puncte, de la dispozitive IoT și workload-uri în cloud, până la infrastructuri critice. Monitorizarea constantă a vulnerabilităților software și implementarea unor politici de guvernanță riguroase sunt esențiale pentru protecția datelor în era inteligenței artificiale.