Utilizarea inteligenței artificiale în sistemul de educație din România este deja o realitate extinsă, însă lipsa unei strategii naționale afectează eficiența și siguranța procesului de învățare. Conform unui raport al Băncii Mondiale publicat în septembrie 2026, elevii, profesorii și directorii utilizează aceste tehnologii, dar implementarea este fragmentată. În prezent, România este clasificată la nivelul „emergent” în cadrul scalei de pregătire a Băncii Mondiale, care include etapele preliminară, incipientă, emergentă și avansată.
Elevii din România folosesc instrumentele de inteligență artificială în principal pentru realizarea temelor, pregătirea pentru examene și studierea limbilor străine, activități desfășurate adesea în afara orelor de curs. Pe partea cadrelor didactice, tehnologia este utilizată pentru planificarea lecțiilor, evaluări, feedback și pentru reducerea volumului de sarcini administrative. Directorii de școli, acolo unde infrastructura permite, aplică aceste soluții pentru monitorizarea absenteismului și pentru identificarea timpurie a riscului de abandon școlar.
O problemă majoră identificată este lipsa unei linii de finanțare dedicate de către Ministerul Educației pentru abonamente software de tip ChatGPT Plus. Din acest motiv, majoritatea profesorilor sunt nevoiți să utilizeze versiuni gratuite, care oferă funcționalități limitate. Raportul propune pentru perioada 2026-2030 șase direcții de acțiune, inclusiv crearea unui ghid național pentru utilizarea etică a AI, integrarea competențelor digitale în curriculum și asigurarea unei finanțări sustenabile pentru infrastructura digitală.
Ministerul Educației încearcă să răspundă acestor provocări prin dezvoltarea unui cadru oficial. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a menționat că se finalizează un ghid național de utilizare a AI în școli, bazat parțial pe standardele discutate la nivelul Uniunii Europene. Un pas concret a fost deja implementat prin aprobarea unui curs acreditat de 25 de ore pentru profesori, care va fi eligibil pentru Prima de carieră didactică 2026.
Există un risc major de creștere a decalajului educațional între elevii din marile orașe și cei din mediul rural. În timp ce comunitățile urbane beneficiază de acces facil la instrumente performante, elevii din zonele defavorizate rămân în urmă. Banca Mondială avertizează că situația actuală, în care ONG-uri și companii private umplu golurile lăsate de lipsa unei ghidări publice, este nesustenabilă pe termen lung pentru echitatea sistemului.
Integrarea tehnologiei în educație necesită un echilibru între automatizare și interacțiunea umană. Deși AI poate prelua sarcini administrative, autorii subliniază că tehnologia trebuie să rămână un instrument de sprijin pentru profesori, nu un substitut al acestora. Scopul final este ca timpul economisit prin automatizare să fie reinvestit în relația directă dintre profesor și elev, nu în producerea de noi documente.