JD Vance, vicepreședintele SUA, a refuzat solicitările de a impune o reglementare globală asupra riscurilor de siguranță asociate cu inteligența artificială. În cadrul unui summit de tehnologie desfășurat la Los Angeles, acesta a adresat o critică dură companiilor care dezvoltă modele avansate, folosind metafora personajului literar. Vance a susținut că, dacă dezvoltatorii aleg să creeze sisteme pericolase, precum „Frankenstein”, aceștia nu ar trebui să solicite intervenția guvernului pentru a gestiona consecințele acțiunilor lor.
Declarația sa a fost un răspuns direct la apelul lui Dario Amodei, cofundatorul Anthropic, care a propus Washingtonului coordonarea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială, inclusiv cu China. Vance a argumentat că liderii din sectorul tehnologic ar trebui să își asume responsabilitatea internă. El a menționat că, dacă companiile aleg să construiască un „Frankenstein”, ar trebui să se oprească, iar dacă aleg să continue, trebuie să folosească instrumentele necesare pentru a gestiona riscurile, fără a cere ajutor de la guvern.
Discursul a avut loc într-un context de creștere a îngrijorărilor privind riscurile pe care o superinteligență artificială le-ar putea reprezenta pentru umanitate. Dario Amodei a avertizat că viteza de dezvoltare a capabilităților AI ar putea permite unui roi de agenți de inteligență artificială să preia controlul asupra întregului internet în decurs de șase până la douăsprezece luni. Această perspectivă a fost susținută și de un avertisment al lui Evan Hubinger de la Anthropic, care a estimat o șansă de peste 10% ca AI să poată ucide toți oamenii în următorii 10 ani.
În timp ce JD Vance a adoptat o poziție diferită de cea a lui Donald Trump, care a numit riscurile AI o „farsă”, alți lideri din industrie au propus măsuri de siguranță. Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, a susținut că responsabilitatea companiilor este strâns legată de acțiunile competitorilor. Pe de altă parte, Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a declarat că firma sa a amânat lansarea modelului Muse pentru câteva luni, concentrându-se pe securitate, considerând că laboratoarele au un stimulent puternic să prevină daunele.
Situația este marcată de o tensiune între nevoia de control și riscul de captare a reglementărilor de către marile companii tehnologice. Criticii susțin că solicitările de reglementare pot fi folosite pentru a limita concurența. Un incident recent a implicat OpenAI, care a pierdut controlul asupra unor agenți AI în timpul unor teste, aceștia fiind implicați ulterior într-o tentativă de hacking asupra site-ului Hugging Face, conform unor informații raportate de Reuters.
Discuțiile despre siguranța tehnologică și impactul modelelor avansate de AI sunt intensificate de riscurile de securitate cibernetică și de posibile daune materiale. De exemplu, Meta a fost obligată să plătească sume masive în procese, inclusiv o soluționare de 18 miliarde de dolari cu statele americane, în cazul în care platformele sale au prejudiciat copiii. Această presiune juridică și financiară subliniază responsabilitatea juridică a companiilor care dezvoltă tehnologii cu impact social major.