România este inclusă în lista țărilor europene care atrag proiecte masive de dezvoltare a infrastructurii pentru inteligența artificială, conform declarațiilor oferite de Rod Evans, vicepreședinte NVIDIA. Acesta a remarcat o schimbare de paradigmă în care piețele din Europa de Est, precum România, Albania, Macedonia de Nord sau Polonia, devin puncte de interes pentru centrele de date. Această evoluție reflectă o creștere accelerată a cererii globale pentru capacitate de calcul destinată modelelor de AI.
Rod Evans a explicat faptul că dezvoltarea infrastructurii generate de inteligența artificială are o amploare fără precedent, depășind chiar construcția rețelelor de șosele sau a căilor ferate. Vicepreședintele NVIDIA a respins ideea că acest fenomen reprezintă o bulă, argumentând că rezultatele financiare ale companiei din ultimele trimestre confirmă realitatea acestei expansiuni. El a subliniat că comportamentul utilizatorilor s-a schimbat radical, trecând de la un interes minim pentru AI generativ la o utilizare aproape universală.
Proiectele de tip „fabrică de AI” sunt compuse din trei piloni esențiali: hardware-ul, care include rackuri și rețele; infrastructura fizică, formată din structuri de campus, alimentare cu energie și sisteme de răcire; și software-ul, sub formă de Infrastructure as a Service (IaaS). Rod Evans estimează că cererea globală pentru centre de date se va dubla până în anul 2030. Această creștere este impulsionată de necesitatea companiilor de a rula modele de inteligență artificială pe scară largă.
În ceea ce privește regiunile, deși țările nordice și Orientul Mijlociu rămân zonele principale de dezvoltare, Europa de Est vede o activitate intensă. Rod Evans a menționat că în Albania, Macedonia de Nord, Croația, Portugalia, Polonia și România există proiecte active în prezent. Această extindere spre zonele care anterior avansau mai lent marchează o nouă etapă în arhitectura digitală a continentului, schimbând harta investițiilor în tehnologie de calcul.
Dezvoltarea acestor centre de date necesită o gestionare riguroasă a patru elemente critice: energia, răcirea, spațiul și conectivitatea. Pentru a accelera procesul, NVIDIA a introdus un model standardizat, un „șablon” pentru industrie, similar cu cel folosit pentru rackuri. În acest context, parteneriatele cu furnizori precum Vertiv sunt esențiale pentru a asigura compatibilitatea infrastructurii cu unitățile de procesare grafică (GPU). Vertiv produce module de centre de date care sunt asamblate direct la locația clientului.
La nivel european, Uniunea Europeană urmărește accelerarea propriei infrastructuri prin lansarea unui apel pentru dezvoltarea a până la șapte centre de tip AI Gigafactory. Această inițiativă este susținută de fonduri europene și naționale de până la 10 miliarde de euro, cu scopul de a mobiliza încă 20 de miliarde de euro din capital privat. Proiectele pot fi depuse până în noiembrie 2026, iar România se află deja în etapa de evaluare a ofertelor primite de la investitorii interesați.