Compania germană Proxima Fusion, un start-up din domeniul fuziunii nucleare cu o finanțare semnificativă în Europa, a semnat acorduri de cooperare cu grupurile industriale japoneze Fujikura și Kyoto Fusioneering. Obiectivul principal al acestor parteneriate este dezvoltarea unui lanț de producție dedicat componentelor tehnice esențiale pentru construcția primei centrale comerciale de fuziune la nivel mondial. Memorandumurile de înțelegere au fost oficializate la Tokyo, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului nipon Sanae Takaichi, în cadrul unei vizite oficiale pentru consolidarea relațiilor economice.
Acordul încheiat cu Fujikura vizează explorarea producției la scară industrială în Saxonia Inferioară, Germania, a benzii metalice supraconductoare la temperaturi înalte (HTS). Acest material este considerat critic la nivel global, fiind indispensabil pentru fabricarea magneților puternici care permit izolarea și controlul plasmei în interiorul reactoarelor de tip stellarator. Proxima Fusion intenționează să producă anual aproximativ 5.000 de kilometri de bandă HTS până în anul 2030, printr-un proiect de la unitatea planificată în Germania, estimat la o valoare de 140 de milioane de euro.
În paralel, parteneriatul cu Kyoto Fusioneering se concentrează pe dezvoltarea gyrotronilor de nouă generație, dispozitive tehnologice care generează microunde de mare putere pentru procesul de încălzire a plasmei. Francesco Sciortino, director executiv și cofondator al Proxima Fusion, a subliniat expertiza grupului Fujikura în producția de supraconductori, comparând potențialul acestei benzi metalice cu cel al fibrei optice. Pentru reactorul demonstrativ „Alpha”, compania va avea nevoie de circa 20.000 de kilometri de bandă supraconductoare, iar pentru viitoarea centrală comercială „Stellaris”, necesarul este de 40.000 de kilometri.
Proiectul este susținut financiar de o rundă de investiții de 468 de milioane de dolari, derulată în iulie, operațiune care a propulsat evaluarea companiei la 2,7 miliarde de dolari. Printre investitorii care susțin start-up-ul cu sediul la Munchen se numără și grupul american Alphabet (Google). Francesco Sciortino a declarat că scopul final este obținerea unui câștig net de energie la începutul anilor 2030, insistând pe importanța simplității în operare, în ciuda complexității tehnice ce guvernează proiectarea și fabricația acestor sisteme avansate.
Ann Mettler, președinta think-tank-ului Catalyse Europe, a evidențiat caracterul strategic al acestei tehnologii, menționând că fuziunea promite o sursă de energie curată, abundentă și nelimitată. Totuși, succesul european depinde de capacitatea de a transforma progresul științific într-un lanț de aprovizionare industrial funcțional, pentru a face față competiției din Statele Unite și China. Europa se află într-o competiție pentru supremația tehnologică, într-un context în care resursele sunt limitate și dependența de alte puteri este semnificativă.
Sectorul energiei de ultimă generație, precum fuziunea nucleară, reprezintă o componentă vitală a tranziției energetice globale, oferind o alternativă la sursele de energie fosilă. Dezvoltarea acestor tehnologii de înaltă precizie necesită investiții masive în infrastructură industrială și colaborări internaționale complexe. Capacitatea de a produce componente critice, precum supraconductorii sau dispozitivele de încălzire a plasmei, determină viabilitatea comercială a viitoarelor reactoare de tip stellarator pe piețele globale de energie.