Piața de securitate cibernetică din România experimentează o creștere anuală de două cifre ca volum, însă nivelul de protecție al companiilor locale rămâne sub standardele din Europa de Vest. Această observație a fost făcută de Florin Popa, B2B Director al Orange România, în cadrul conferinței ZF & Orange Business - Reziliența operațională: de la panică la control. Deși vânzările în acest sector accelerează, există un decalaj major în ceea ce privește dotarea companiilor cu soluții tehnice de protecție.
Florin Popa explică acest decalaj prin mentalitatea de tipul „mie nu mi se întâmplă”, care afectează deciziile de management în afaceri. El face o paralelă cu piața asigurărilor de locuințe din România, unde chiar și polița obligatorie PAD nu acoperă toate casele din cauza lipsei de conștientizare. Directorul B2B al Orange România susține că, în contextul actual, alegerea de a nu implementa măsuri de protecție reprezintă un act de iresponsabilitate, având în vedere că costurile pentru astfel de servicii au scăzut considerabil.
Accesul la soluții de securitate a devenit mai democrat, oferind posibilitatea ca și companiile mici să își protejeze activele. De exemplu, protecția unui laptop poate costa doar câțiva euro pe lună, o soluție care permite monitorizarea dispozitivului și intervenția unui specialist în cazul unui incident. Totuși, piața este extrem de fragmentată, iar antreprenorii se confruntă cu o listă lungă de acronime și termeni tehnici care fac dificilă alegerea unei soluții potrivite pentru nevoile specifice ale afacerii lor.
Orange România a extins prezența în acest domeniu prin lansarea SCUT în octombrie 2025, o companie de securitate cibernetică dezvoltată împreună cu Orange Cyberdefense. Operatorul a trecut deja prin propriul incident în februarie 2025, când un atacator a extras aproape 6 GB de date printr-o instanță Jira, folosind credențiale valide. Evenimentul a fost cauzat de refolosirea unei parole pe un laptop personal, însă accesul a fost oprit de SOC după observarea traficului ilegitim, fără a bloca serviciile.
Pentru companiile mici, resursele de asistență după un incident cibernetic sunt limitate la instituții precum DNSC și Centrul Național Cyberint. Florin Popa menționează că dialogul cu aceste entități este constructiv, însă pentru IMM-uri rămâne esențială simplificarea soluțiilor. Companiile mari, precum operatorii cu milioane de clienți, sunt ținte predilecte și trebuie să exerseze planurile de criză în mod constant pentru a asigura continuitatea operațiunilor în fața unor atacuri cibernetice tot mai frecvente.
Securitatea cibernetică reprezintă un pilon critic pentru stabilitatea economică, având în vedere vulnerabilitatea infrastructurilor digitale moderne. În România, dezvoltarea acestui sector este strâns legată de capacitatea companiilor de a trece de la o abordare reactivă la una preventivă. Pe măsură ce amenințările devin mai sofisticate, integrarea soluțiilor de monitorizare și utilizarea serviciilor de tip SOC devin necesități fundamentale pentru orice entitate care gestionează date digitale.