Poliția din Berlin a dat joi start unui proiect de supraveghere controversat, bazat pe utilizarea inteligenței artificiale în zonele din capitala Germaniei care prezintă o rată ridicată a criminalității. Inițiativa a fost lansată în ciuda opoziției marcante venite din partea unor cercuri politice importante. Sistemul nu utilizează tehnologia de recunoaștere facială, ci se bazează pe o formă de „AI spațială” care monitorizează mișcările pentru a identifica potențiale infracțiuni.
Tehnologia de „AI spațială” este concepută să analizeze activitățile din mediul urban și să le distingă pe cele periculoase de pe cele inofensive. De exemplu, sistemul poate recunoaște dacă o persoană a căzut sau dacă a fost lovită o minge de fotbal, acțiune care are rolul de a elimina alarmele false. În cazul în care sunt identificate automat situații de violență sau acte de vandalism, un semnal este trimis unui ofițer de poliție, care va decide dacă este necesară intervenția.
Camerele de supraveghere vor fi conectate la ecrane care rămân inactive sau goale în mod normal, afișând informații vizuale doar atunci când inteligența artificială declanșează un semnal specific. Pentru a respecta legislația strictă a Germaniei privind protecția datelor, zonele sensibile, precum intrările în clădiri, vor fi făcute de nerecunoscut. Această abordare tehnică urmărește să echilibreze nevoia de monitorizare cu protecția vieții private a cetățenilor.
Barbara Slowik Meisel, șefa poliției din Berlin, a justificat implementarea acestui proiect prin necesitatea de a menține un nivel ridicat de securitate. Aceasta a subliniat că instituția se confruntă cu resurse umane limitate și cu un număr tot mai mare de apeluri de la cetățeni. Conform declarației sale, utilizarea tehnologiilor moderne este singura modalitate prin care se poate asigura protecția locuitorilor orașului în viitor, având în vedere constrângerile operaționale actuale.
Proiectul va începe faza de testare într-un cartier multicultural numit "Kotti", o zonă cunoscută pentru traficul de droguri și viața de noapte intensă. După o perioadă de instalare și configurare a echipamentelor care va dura aproximativ patru săptămâni, poliția intenționează să extindă acest sistem în alte cartiere desemnate drept zone cu criminalitate ridicată. Criticii, inclusiv partidul Die Linke și ecologiștii, au depus contestații în justiție, temându-se de crearea unei baze de date masive.
Implementarea unor astfel de tehnologii de monitorizare în spațiul public reprezintă o provocare juridică majoră în Europa, unde regulamentele privind protecția datelor sunt extrem de riguroase. În Germania, orice formă de supraveghere electronică trebuie să treacă prin filtre stricte de legalitate pentru a nu încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor, motiv pentru care proiectul de la Berlin este supus unei supravegeri constante din partea autorităților de control.