Un proiect de cercetare de la COMOTI propune dezvoltarea unei macarale capabile să ajungă pe Luna în anul 2030. Această tehnologie este concepută pentru a fi integrată în cadrul misiunilor Argonaut ale Agenției Spațiale Europene. Prototipul actual a necesitat un an și jumătate de dezvoltare, însă versiunea finală a echipamentului va avea dimensiuni de două ori mai mari decât modelul actual, fiind optimizată pentru a ridica sarcini de până la o tonă.
Costurile implicate în dezvoltarea acestui proiect sunt semnificative, fiind vorba de sute de mii de euro doar pentru etapa actuală. Iulian Juhasz, consultantul tehnic al proiectului, a subliniat dificultatea financiară a misiunii, menționând că spațiul este un mediu scump și greu. În ciuda acestor provocări, echipa a reușit să fie selectată în fața unor competitori europeni de renume, precum Airbus sau Thales.
Funcționarea macaralei se bazează pe un sistem de 8 motoare electrice, conform explicațiilor cercetătorului Teodor Stănescu. Din acest număr, trei motoare sunt poziționate la bază, două fiind utilizate pentru nivelarea aparatului, iar una acționează gripperul pentru ridicarea sau coborârea încărcăturii. Iulia Tincă, cercetătoare la COMOTI, a precizat că desfacerea structurii se realizează prin intermediul unui mecanism cu arc, fără a depinde de senzori sau de intervenția unui motor electric.
Echipamentul este proiectat să funcționeze într-un mediu extrem, unde praful lunar, fiind foarte fin și lipicios, poate afecta proprietățile termice ale metalului. Macaraua nu utilizează sisteme hidraulice sau contragreutăți, comportându-se mai degrabă ca o marionetă, fiind un sistem semi-automat controlat de la sol. O provocare majoră a fost compactarea aparatului într-un volum minim pentru faza de lansare, asigurând în același timp o desfacere controlată pe suprafața lunară.
Radu Mihalache, directorul COMOTI, a indicat că la mijlocul lunii septembrie se va desfășura un test la ESA pentru a demonstra capacitatea de deplasare cu acuratețe. După lansare, mecanismul va fi asamblat într-o cutie redusă, urmând să se deschidă treptat pe Lună într-un interval de una-două ore. Rezistența la radiații ultraviolete intense și la variațiile extreme de temperatură reprezintă elemente critice pentru succesul misiunii.
Proiectele de explorare spațială de acest tip se încadrează într-un context de creștere a competiției tehnologice internaționale. În timp ce marile companii europene precum Airbus domină piața, inițiativele de cercetare precum cele de la COMOTI încearcă să demonstreze viabilitatea soluțiilor de manipulare a sarcinilor în condiții de mediu ostil, unde resursele sunt limitate și costurile de transport rămân foarte ridicate.