O rețea vastă de peste 1.000 de profiluri care se prezintă drept medici, dar sunt generate integral cu inteligență artificială, a produs aproximativ 100.000 de videoclipuri medicale înșelătoare. Această activitate este distribuită în aproximativ 30 de limbi diferite, conform datelor furnizate de European Digital Media Observatory (EDMO). Fenomenul funcționează ca un ecosistem complex, utilizând identități fictive și promisiuni despre tratamente nedemonstrate pentru a capta atenția publicului larg.
Identitățile artificiale sunt construite pentru a părea extrem de realiste, utilizând halate medicale și nume locale pentru a câștiga încrederea utilizatorilor. De exemplu, în Danemarca au fost identificate personaje precum Sofie Larsen, Louise Nygaard sau Emma Poulsen, care oferă sfaturi despre sănătate sexuală, alimentație sau prostată. În realitate, aceste persoane nu există, fiind doar proiecții ale inteligenței artificiale create special pentru a imita autoritatea unui profesionist din domeniul sănătății.
Modelul economic din spatele acestor campanii de dezinformare este diversificat și vizează obținerea de profituri din multiple surse. Canalele pot genera venituri prin vânzarea de cărți, suplimente sau tratamente presupuse, dar și prin donații, abonamente plătite sau mecanismele de monetizare ale platformelor sociale. Chiar și în absența vânzării directe a unui produs, conținutul de tip senzațional este utilizat pentru a crește vizibilitatea și a atrage venituri din publicitate.
Dezinformarea medicală utilizează adesea elemente de cercetare reală, extrapolându-le dincolo de concluziile științifice validate. EDMO a semnalat cazuri în care magneziul este prezentat ca un tratament pentru ADHD sau mebendazolul ca un remediu pentru cancer. Deși există studii care menționează anumite asocieri, acestea sunt prezentate cu o certitudine nejustificată, ignorând limitele cercetării sau rezultatele contradictorii, pentru a crea o impresie de autoritate medicală falsă.
Impactul acestui fenomen asupra dezinformării în Uniunea Europeană este semnificativ, dezinformarea legată de sănătate reprezentând 7% din totalul cazurilor detectate de EDMO în iulie și august. În aceeași perioadă, dezinformarea referitoare la Covid-19 a reprezentat 2% în iulie și 4% în august. Această pondere reflectă importanța temelor de sănătate în setul de cazuri de dezinformare monitorizate de rețeaua europeană, evidențiind vulnerabilitatea utilizatorilor în fața conținutului manipulat.
Evoluția tehnologică permite multiplicarea acestor identități la costuri reduse, deoarece un singur personaj poate fi adaptat rapid pentru piețe și limbi diferite. Această combinație între inteligența artificială, distribuția rapidă prin rețelele sociale și mecanismele de monetizare transformă atenția utilizatorilor în venituri financiare. Astfel, utilizatorul nu mai trebuie să verifice doar corectitudinea informației, ci și existența reală a persoanei care o transmite.