O mare parte din companiile globale integrează tehnologii de Inteligență Artificială (AI), însă o proporție semnificativă de organizații nu dispune de reguli clare pentru utilizarea acestora. Conform raportului Eset SMB Cyber Readiness Index 2026, 73% dintre companiile studiate utilizează deja tehnologii AI, dar 40% dintre acestea nu au implementat politici care să restricționeze utilizarea aplicațiilor care provin din afara proceselor sau platformelor aprobate intern.
Această lipsă de control favorizează apariția fenomenului numit „shadow AI”, care se referă la utilizarea unor instrumente, aplicații sau servicii AI în afara politicilor de guvernanță sau a controalelor de securitate ale unei organizații. Expertul Roman Cuprik avertizează că multe companii aleg comoditatea în detrimentul securității, repetând greșelile făcute în primele etape ale internetului și ale rețelelor sociale. Adoptarea rapidă a acestor tehnologii a extins considerabil suprafața de atac pentru infractorii cibernetici.
Riscurile sunt accentuate de modul în care agenții AI interacționează cu sistemele, aducând posibilitatea unor breșe grave de securitate a datelor sau acces neautorizat prin configurări greșite. Atacatorii pot utiliza marketplace-uri AI și depozite de agenți pentru a clona sau a modifica subtil instrumente legitime, ceea ce îngreunează detecția acestora. Un exemplu concret a fost raportat de JetBrains, care a primit sesizări privind aproximativ 15 pluginuri terțe ce simulau funcționalități AI legitime pentru a sustrage cheile API ale utilizatorilor.
Analizele efectuate în perioada martie-mai 2026 arată amploarea amenințării, după ce au fost analizate 900.000 de „AI skills” din depozite populare. Cercetătorii au identificat 25.000 de aptitudini AI suspecte și peste 3.000 de instrumente malițioase. În paralel, datele de la DigiCert indică faptul că 78% dintre organizațiile din SUA, Marea Britanie și Australia s-au confruntat deja cu un incident de securitate asociat AI sau au identificat o vulnerabilitate legată de această tehnologie.
Pe lângă riscurile software, se anticipează o creștere a sofistichării boților online alimentați de AI. Aceștia pot genera recenzii false convingătoare, pot imita utilizatori reali și pot crea profiluri pe rețelele sociale pentru a manipula procesele de recrutare sau pentru a desfășura scheme de extorcare. Studiile indică faptul că chatboturile AI sunt deja mai eficiente decât oamenii în procesul de câștigare a încrederii victimelor în cadrul diverselor tipuri de escrocherii.
Evoluția rapidă a tehnologiei AI obligă companiile să își revizuiască cadrele de guvernanță pentru a preveni vulnerabilitățile. În contextul în care 75% dintre companii au implementat cel puțin patru instrumente AI de la începutul anului 2026, nevoia de monitorizare a proceselor de aprovizionare software devine critică. Securitatea datelor depinde acum de capacitatea organizațiilor de a diferenția între instrumentele de productivitate și cele care pot compromite infrastructura digitală.