România se confruntă cu un deficit semnificativ de resurse umane în sectorul tehnologic, ocupând penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea specialiștilor IT raportată la numărul total al populației. Lucian Bondoc, Managing Partner al casei de avocatură Bondoc & Asociații, a subliniat că această situație reprezintă o problemă majoră pentru viitorul economiei. Fără o strategie națională bine definită, dezvoltarea ecosistemului tehnologic local riscă să fie blocată în următorii ani.
Lucian Bondoc a explicat, în cadrul evenimentului ZF DIGITAL SUMMIT 2026, că deși există o imagine publică a unei industrii IT puternice, realitatea statistică este diferită. Deși domeniul securității cibernetice reprezintă un punct forte pentru România, acesta este limitat la un segment relativ restrâns. Deficitul de specialiști va avea consecințe economice directe pe măsură ce tehnologia avansează și companiile solicită competențe digitale tot mai complexe.
O preocupare majoră vizează impactul inteligenței artificiale asupra modelului socioeconomic actual. Lucian Bondoc susține că România are nevoie de acces propriu la modele de inteligență artificială care să permită generarea de prosperitate și să asigure un anumit control sau drept de proprietate. Dependența exclusivă de modele dezvoltate și controlate în afara țării poate duce la marginalizarea economiei românești în fața noilor tehnologii.
Sectorul digital traversează o perioadă de accelerare a dezvoltării pe toate componentele sale, proces care este însoțit de o evoluție rapidă a cadrului de reglementare. Lucian Bondoc observă că anul curent a adus mai multe schimbări legislative decât anul precedent, pe măsură ce se ajunge la concluzii privind configurarea reglementărilor. Această transformare este comparabilă cu o nouă revoluție industrială, în care activitățile fizice sunt transferate în mediul digital.
Această tranziție către digitalizare impune o abordare juridică specifică pentru a gestiona noile realități. Lucian Bondoc menționează că presiunea timpului este accentuată de viteza cu care procesele se mută în mediul virtual. Capacitatea de a adapta legislația la această nouă realitate industrială va determina dacă România poate rămâne competitivă sau dacă va pierde teren în raport cu alte economii europene care investesc masiv în infrastructură digitală.
Evoluția tehnologică și digitalizarea proceselor industriale sunt teme centrale în agenda de securitate și dezvoltare a Uniunii Europene. În contextul în care reglementările digitale devin tot mai complexe, capacitatea de a gestiona infrastructura critică și de a proteja datele devine esențială pentru stabilitatea economică. Această transformare digitală afectează nu doar sectorul IT, ci întregul model de funcționare al societăților moderne.