Utilizarea inteligenței artificiale a penetrat viața cotidiană a majorității cetățenilor din România, însă capacitatea de a identifica produsele tehnologice rămâne scăzută. Conform studiului AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția de cercetare MKOR, 70% dintre respondenți utilizează deja instrumente bazate pe AI. În același timp, un test practic a demonstrat că jumătate dintre participanți nu pot distinge cu certitudine un text scris de un om de unul generat de un algoritm.
Analiza segmentată pe categorii de vârstă arată o diferență majoră de adopție tehnologică între generații. În timp ce doar 39% dintre Baby Boomers utilizează aceste instrumente, rata de penetrare crește constant la 66% pentru Generația X și la 72% pentru Millennials. Cel mai înalt nivel de interes este înregistrat în rândul tinerilor din Generația Z, unde 89% dintre respondenți, practic 9 din 10, utilizează deja tehnologia inteligenței artificiale.
În ceea ce privește preferințele de utilizare, ChatGPT rămâne aplicația dominantă, fiind cunoscut de 98% dintre participanți. În ultimele 30 de zile, 86% dintre utilizatorii de AI au folosit activ ChatGPT, urmat de Gemini, cu o rată de 48%. Soluțiile dedicate mediului profesional, precum Claude și Copilot, sunt utilizate de 17%, respectiv 16% dintre respondenți, completând peisajul digital al instrumentelor de inteligență artificială în România.
Rezultatele testului de identificare a textelor au evidențiat o confuzie generalizată în rândul publicului. Din totalul participanților, 52% au atribuit eronat unui om textul care fusese, de fapt, scris de o inteligență artificială, în timp ce doar 48% au reușit să identifice corect sursa. Această lipsă de discernemențe indică faptul că utilizarea frecventă a tehnologiei nu este însoțită de competențe de recunoaștere a conținutului generat automat.
Acceptarea tehnologiei este strâns legată de domeniile în care miza este personală sau critică. Sănătatea este sectorul cu cea mai mică toleranță la lipsa de transparență, 32% dintre români declarând că s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile pentru analizele medicale au fost generate de AI fără informarea lor. Similar, 27% resimt un disconfort similar în cazul interacțiunilor cu un psiholog sau un consilier online, iar 27% nu acceptă asistenți virtuali la telefon.
Cercetarea MKOR a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, prin metoda CAWI, în două valuri de teren desfășurate în mai și august 2026. Studiul respectă standardele ESOMAR, având un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±3,1%. Datele subliniază necesitatea companiilor de a fi transparente cu privire la utilizarea algoritmilor pentru a menține încrederea clienților.