În 2025, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă de către cetățeni a atins 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani. În același timp, doar 5,2% dintre companiile românești cu peste 10 angajați au utilizat tehnologii AI. Această diferență este semnificativă, deoarece raportul dintre utilizarea individuală și cea organizațională este de 3,4 ori în România, în comparație cu un raport de 1,6 la nivelul Uniunii Europene.
Datele Eurostat indică faptul că România se află într-o poziție defavorabilă față de media europeană. La nivel de persoane, românii sunt de 1,8 ori în urma mediei europene, însă la nivel de organizații, companiile românești sunt de 3,8 ori în urmă. Această distanță se accentuează atunci când se trece de la nivelul individului la cel al firmei, subliniind un blocaj care nu pare a fi cauzat de infrastructură sau de buget, ci de decizii manageriale.
Fenomenul de adopție este marcat de o discrepanță de percepție între conducere și angajați. Conform datelor McKinsey, în timp ce angajații folosesc AI-ul pentru activități zilnice, executivii estimează că doar 4% dintre ei utilizează tehnologia pentru cel puțin 30% din activitatea de lucru. Această lipsă de guvernanță asupra proceselor poate duce la o utilizare informală și invizibilă, care este dificil de scalat sau auditat în cadrul organizațiilor.
Problema principală este pierderea valorii economice prin lipsa de scalare a tehnologiei. La nivel global, deși 88% dintre companii au implementat AI într-un domeniu, doar 6% au reușit o scalare completă. În Europa Centrală, acest impact este și mai marcat, existând un dividend anual de automatizare estimat între 280 și 700 de miliarde de euro, care rămâne neexploatat din cauza lipsei de procese structurate.
În ceea ce privește maturitatea decizională, 57% dintre organizații operează la un nivel scăzut, deși 64% consideră că maturitatea este esențială pentru succes. Gartner estimează că până în 2027, jumătate dintre deciziile de business vor fi augmentate de agenți AI. Totuși, competența individuală nu se transformă automat în capacitate instituțională, deoarece multe companii nu au comisii de inovație sau structuri care să transforme înțelegerea tehnologică în decizii oficiale.
Pe piața muncii, cererea pentru competențe AI este în creștere, însă oferta este insuficientă. În proiecția pentru peste cinci ani, utilizarea AI va ocupa primul loc în importanța pentru angajatori, cu o valoare de 53%. În prezent, doar 37% dintre angajatori consideră că absolvenții sunt pregătiți să utilizeze aceste instrumente, ceea ce pune presiune pe programele de educație managerială pentru a forma lideri capabili să gestioneze și să autorizeze procesele automatizate.
context_missing: true