Inteligența artificială a devenit o componentă a rutinei zilnice pentru 7 din 10 români, conform studiului AI Adoption Report România 2026. Cercetarea, realizată de MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane, evidențiază un paradox tehnologic: deși utilizarea este masivă, capacitatea de a identifica conținutul creat de algoritmi este scăzută. Aproximativ 52% dintre participanți au ales greșit în cadrul testelor, atribuind inteligenței umane un text generat de AI, în timp ce doar 48% au reușit identificarea corectă.
Utilizarea acestor tehnologii este integrată atât în timpul liber, cât și în activitatea profesională. Datele arată că 83% dintre respondenți utilizează AI în timpul liber, în timp ce circa 58% integrează aceste instrumente în programul de lucru. În ceea ce privește notorietatea instrumentelor, ChatGPT este cel mai cunoscut, cu o rată de recunoaștere de 98% printre participanți. Pe următoarele poziții se află Gemini, cu 79%, și Claude, care este cunoscut de aproximativ 37% dintre cei consultați.
Nivelul de adoptare a tehnologiei variază semnificativ în funcție de categoria de vârstă a utilizatorilor. La Generația Z, aproape 90% dintre respondenți folosesc deja inteligența artificială, în timp ce la Millennials această cifră este de 72%. Pentru Generația X, rata de utilizare este de 66%, în timp ce în rândul Baby Boomers, 39% utilizează deja aceste instrumente. Această diferență de penetrare evidențiază o adoptare tot mai rapidă pe măsură ce vârsta scade în cadrul populației studiate.
Există însă și grupuri de persoane care refuză utilizarea acestor tehnologii din motive de încredere sau siguranță. Jumătate dintre respondenți preferă să se descurce singuri sau să interacționeze cu oameni, evitând astfel automatizarea. Un alt segment important, reprezentat de 25% dintre participanți, consideră că inteligența artificială este periculoasă pentru societatea actuală. Pentru acești utilizatori, factorul uman rămâne o barieră principală în fața adoptării tehnologiei de tip AI.
Sensibilitatea față de utilizarea AI este extrem de ridicată în sectoarele care implică decizii critice sau personale. În domeniul sănătății, 32% dintre români s-ar simți trădați dacă ar descoperi că explicațiile pentru analizele medicale au fost generate de un algoritm. O reticență similară este observată și în serviciile bancare sau în relația cu psihologii, unde aproape 30% nu acceptă interacțiunea cu un AI prezentat drept om. Această reacție subliniază nevoia de transparență în procesele de decizie.
Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, subliniază că disconfortul apare atunci când tehnologia este ascunsă în momente în care orice eroare are costuri mari. Companiile ar trebui să spună direct când folosesc un asistent virtual pentru a păstra încrederea clienților. În contextul digitalizării accelerate, transparența rămâne un factor esențial pentru acceptarea tehnologiilor emergente în viața cotidiană a cetățenilor români, mai ales în domeniile sensibile.