Sectorul IT&C din România rămâne un pilon central al economiei naționale, reprezentând peste 6% din PIB, însă modelul de creștere trece printr-o transformare radicală. Etapa de expansiune bazată pe costuri reduse și forță de muncă ieftină a fost înlocuită de o necesitate urgentă de inovație și adaptare tehnologică. În acest nou context, piața locală caută noi motoare de dezvoltare pentru a contracara multiplele crize interne și externe care afectează stabilitatea economică.
Reprezentanții industriei subliniază că România a depășit etapa avantajelor economice oferite de convergență și costurile mici. Cerasela Băiculescu, Country General Manager, IBM Romania and Moldova, a declarat că lucrurile au stagnat deoarece țara nu mai poate miza pe modelul de outsourcing. Această zonă, care generează în prezent cele mai mari profituri în sectorul IT, trebuie înlocuită cu o orientare către inovație pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sectorului.
Dezvoltarea inteligenței artificiale impune noi reguli de joc, schimbând cerințele de competențe pentru angajați. Iulian Hostiuc, Bucharest Studio Manager, Portfolio Engineering Director at Cognizant Romania, menționează că nevoia clienților de oameni nu a scăzut, dar s-a schimbat natura abilităților necesare. Companiile trebuie să se adapteze prin upskilling și reskilling, deoarece avantajul competitiv al pieței românești rezidă în cultura inginerească și în capacitatea de a integra tehnologii avansate în procesele de business.
Securitatea digitală și reziliența infrastructurii devin priorități critice pe măsură ce amenințările cibernetice devin mai sofisticate. Mihnea Rădulescu, CEO CloudXEdge, atrage atenția asupra importanței rezilienței în ceea ce privește cybersecurity, redundanța centrelor de date și stabilitatea energetică. Această abordare cumulativă este esențială pentru protejarea activelor digitale, într-un moment în care dezvoltarea AI aduce noi vulnerabilități care nu mai pot fi ignorate de companii sau de autoritățile statului.
Dialogul dintre sectorul public și cel privat este văzut ca o oportunitate majoră pentru consolidarea poziției României. Cerasela Băiculescu a punctat că bugetele de cercetare și dezvoltare în România sunt de aproximativ 0,5% din PIB, comparativ cu media europeană de 2%. Pentru a deveni un centru global de competențe pentru AI, companiile solicită digitalizarea sistemului public și o reglementare mai eficientă, susținută de atragerea fondurilor europene și de stabilitate legislativă.
În contextul economic actual, sectorul IT&C trebuie să navigheze prin incertitudini legate de stabilitatea macroeconomică și de tranziția după finalizarea PNRR. Deși există temeri privind anul 2027, jucătorii din industrie rămân optimiști cu privire la utilizarea talentului local. Companiile mari, precum Microsoft România, mențin echipe semnificative în țară, considerând că utilizarea rapidă și informată a tehnologiilor noi este singura cale de a evita pierderea competitivității față de alte țări din regiune.