Securitatea cibernetică a devenit o temă centrală în cadrul discuțiilor economice de la conferința Gândul Euro Industry Summit, reprezentând o componentă esențială pentru viitorul proiectelor cu finanțare europeană. Stelian Cristea, Director adjunct la Directorul Național de Securitate Cibernetică, a evidențiat faptul că acest subiect este transversal pentru întreaga economie a României. Ajustarea ecosistemului național de securitate necesită un dialog permanent între instituții pentru a gestiona riscurile digitale.
Infrastructura cibernetică vizează sectoare critice precum industria, energia, agricultura, sănătatea și administrația publică, incluzând digitalizarea și interconectarea sistemelor. Deși aceste procese aduc oportunități noi, ele generează și vulnerabilități care necesită o gestionare riguroasă. În perspectiva exercițiului financiar european 2028–2034, capacitatea de a integra protecția cibernetică în proiectele de investiții devine o miză majoră pentru competitivitatea economică a țării.
Organizațiile au necesitatea de a-și consolida protecția, proces care poate fi susținut direct prin utilizarea fondurilor europene disponibile. În acest context, se pregătește Strategia națională de securitate cibernetică pentru perioada 2027–2032, punând accent pe identificarea surselor de finanțare. Miza principală nu constă doar în protejarea serviciilor furnizate de organizații, ci și în întărirea rezilienței întregii economii românești prin mecanisme de securitate avansate.
Stelian Cristea a explicat faptul că securitatea cibernetică nu mai reprezintă doar un slogan, ci o realitate impusă de tehnologiile de tip smart. Digitalizarea crește nivelul de interconectivitate și interoperabilitate, însă acest proces extinde semnificativ suprafața de atac pentru actori rău intenționați. Tehnologiile integrate în mediul medical sau managerial aduc capabilități digitale noi, dar vin simultan cu vulnerabilități care trebuie monitorizate constant prin rețele.
Colaborarea între autorități și mediul de afaceri este vitală pentru a identifica nevoile reale de securitate, în special în cazul IMM-urilor și ale cetățenilor. DNSC urmărește să mențină un dialog constant pentru a direcționa fondurile către implementarea măsurilor necesare de protecție. Acest demers permite colectarea de informații concrete despre problemele întâlnite de companii, facilitând un sprijin direct prin intermediul ecosistemului național de securitate cibernetică.
Evoluția securității digitale în Europa este strâns legată de gestionarea fondurilor comunitare și de capacitatea statelor membre de a proteja infrastructurile critice. În cadrul Uniunii Europene, alocarea resurselor pentru digitalizare și reziliență este un proces complex, care vizează atât dezvoltarea economică, cât și protecția împotriva amenințărilor transfrontaliere care pot afecta stabilitatea piețelor și serviciile esențiale ale cetățenilor.