Românii din segmentul de vârstă 18-55 de ani manifestă o utilizare activă a inteligenței artificiale, însă păstrează o distanță clară față de interacțiunile care implică mize emoționale sau profesionale critice. Conform studiului „AI Adoption Report România”, realizat de MKOR, 70% dintre respondenți se declară utilizatori actuali ai acestei tehnologii. Totuși, percepția asupra AI este una de instrument util, fiind asociată în principal cu tehnologia, progresul și inovația, nu cu un partener de interacțiune socială.
În ceea ce privește modul de interacțiune, majoritatea utilizatorilor văd AI-ul ca pe un asistent personal. Aproape trei din zece persoane, respectiv 27%, îi oferă instrucțiuni clare, în timp ce 22% îl folosesc doar ocazional, ca pe o cunoștință. Doar 11% îl consideră un coleg de muncă, iar doar 9% îl percep ca pe un prieten. Această abordare pragmatică este susținută și de faptul că 83% dintre utilizatori integrează AI-ul în viața personală, în detrimentelă față de mediul educațional, unde rata este de doar 16%.
Disconfortul crește semnificativ atunci când tehnologia intervine în procese care implică decizii vitale sau suport emoțional. Un procent de 32% dintre respondenți s-ar simți „trădați” dacă ar afla că un medic a folosit AI pentru a le explica rezultatele analizelor. Situații similare apar în domeniul psihologiei, unde 27% preferă un consilier uman, sau în sectorul bancar, unde 27% se așteaptă la un consultant real. De asemenea, 21% dintre oameni ar fi deranjați dacă un articol semnat de un jurnalist ar fi generat de inteligența artificială.
Eficacitatea tehnologiei este pusă sub semnul întrebării prin testele de recunoaștere a textului. Rezultatele arată că 52% dintre participanți au confundat un fragment scris de AI cu unul scris de un om, în timp ce doar 48% au reușit să identifice corect textul uman. Diferențele de performanță sunt vizibile pe segmente de vârstă: generația Z și femeile recunosc mai ușor textul uman, în timp ce persoanele din generația X și bărbații tind să confunde cele două tipuri de conținut mai frecvent decât media generală.
La locul de muncă, AI-ul este utilizat în principal pentru a gestiona sarcinile repetitive, o opțiune aleasă de 42% dintre respondenți. Interesant este că 22% dintre angajați apelează la AI atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină, depășind căutarea pe internet sau consultarea unui manager. Totuși, competențele care vor rămâne esențiale sunt cele pur umane. Empatia, negocierea, inteligența emoțională și gândirea critică sunt considerate de 19% dintre participanți drept abilitățile cu cea mai mare valoare pentru viitor.
Datele Eurostat din decembrie 2025 oferă o perspectivă diferită asupra adopției tehnologiei la nivel european, indicând faptul că doar 32,7% dintre cetățenii UE au folosit AI generativ. În acest context, România se înregistrează la un nivel de 17,8%, fiind sub Italia, Bulgaria, Danemarca sau Estonia. Diferența dintre cifrele studiului MKOR și cele oficiale poate fi explicată prin metoda de colectare online, care tinde să reflecte un grup de utilizatori mai digitalizați.