Spitalele și centrele de îngrijire din Franța au început testarea unor tehnologii avansate, bazate pe inteligență artificială și robotica, menite să sprijine persoanele care suferă de Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative. Experimentele includ utilizarea unor roboți capabili de conversație și a unor sisteme sonore personalizate, cu scopul de a îmbunătăți starea de bine a pacienților. Aceste dispozitive sunt introduse în procesul terapeutic pentru a oferi suport suplimentar atât rezidenților, cât și personalului medical implicat în îngrijirea zilnică.
La Spitalul Broca din Paris, pacienții vârstnici interacționează cu mai multe modele de roboți, precum NAO, care folosește exerciții specifice pentru stimularea cognitivă. Robotul solicită pacienților să completeze proverbe cunoscute pentru a încuraja conversația și activitatea mentală. Un alt dispozitiv, Paro, este o focă robotică dotată cu senzori care îi permit să reacționeze la sunete și mișcări, oferind confort terapeutic. În cadrul acestui set de experimente participă și robotul Miroki, conceput special pentru interacțiune prin dialog.
Reacțiile pacienților la aceste tehnologii sunt diverse, variind de la uimire la respingerea categorică a dispozitivelor. Lea Vecchioni, psiholog și inginer de cercetare la Broca Living Lab, menționează că unii pacienți consideră extraordinar contactul cu tehnologia, în timp ce alții o refuză. Maribel Pino, cercetătoare în psihologie cognitivă și director de cercetare la Broca Living Lab, explică faptul că robotul poate acționa ca un facilitator în ședințele de terapie. Utilizările vizate includ terapia de limbaj, fizioterapia și recuperarea psihomotorie.
În sudul Franței, la La Septfontoise, în Tarn-et-Garonne, se testează sistemul Livana, o soluție bazată pe inteligență artificială care funcționează prin intermediul unui telefon. Tehnologia este utilizată pentru a sprijini rezidenții în momentele de agitație, oferind conversații personalizate bazate pe date biografice colectate anterior de la familii. Psihologul Elodie Jammes explică faptul că vocea sistemului poate include elemente care ajută la calmarea pacientului, în funcție de interesele și povestea sa de viață. Această abordare este testată ca o metodă non-medicamentoasă.
Ghislaine Verines, directoarea La Septfontoise, susține că scopul testelor este explorarea unor metode care să îmbunătățească starea de bine a rezidenților și să ofere sprijin personalului. Totuși, cercetătorii subliniază că robotica nu trebuie privită ca un instrument de înlocuire a oamenilor. Maribel Pino afirmă că, indiferent de cât de sofisticate devin aceste dispozitive, ele rămân doar instrumente care nu vor putea înlocui niciodată relațiile umane esențiale de care pacienții au nevoie pentru o îngrijire completă și umană.
Gestionarea afecțiunilor neurodegenerative precum Alzheimer necesită adesea abordări multidisciplinare care să combine îngrijirea medicală cu suportul psihosocial. În contextul îmbătrânirii populației, integrarea tehnologiilor de asistență devine un subiect de interes pentru eficiența centrelor de îngrijire. Aceste experimente din Franța reprezintă o etapă de evaluare a modului în care inteligența artificială poate completa, fără a înlocui, interacțiunea umană în procesul de tratament și monitorizare a pacienților cu demență.