O nouă tendință a luat amplu pe rețelele de socializare, în care utilizatorii aleg să își transforme fotografiile folosind tehnologia de inteligență artificială. Acești utilizatori își încarcă pozele pe platforme care permit editarea avansată, scopul fiind obținerea unui aspect vizual care să sugereze că aceștia aparțin anilor ’80. Procesul implică utilizarea unor aplicații precum EPIK, Remini, Photoleap sau FaceApp, care oferă funcții de editare cu ajutorul AI pentru a crea portrete cu un aspect similar fotografiilor realizate pe film.
Estetica vizuală promovată de acest trend este una marcată de elemente specifice generației X, precum părul voluminos și tapetat, haine colorate, jachete de piele sau denim și machiaj accentuat. Deși acest stil este adesea asociat cu o imagine de tip american, realitatea din România anilor ’80 a fost diferită, fiind marcată de contextul comunist. Tinerii de atunci aspirau la haine de blug și machiaje mai accentuate, deși regulile sociale erau mult mai stricte în acea perioadă de timp.
Psihologul Valentina Aliman consideră că acest fenomen este mai degrabă o formă de nostalgia colectivă, reflectând nevoi psihologice actuale. Ea menționează că nu este necesar să ne întrebăm de ce se idealizează acea epocă, ci de ce simțim nevoia să ne întoarcem la ea. Conform analizei sale, pericolul nu constă în nostalgia propriu-zisă, ci în posibilitatea ca aceasta să se transforme într-un refuz al prezentului, afectând modul în care percepem realitatea actuală.
Pe de altă parte, Mădălinea Viciu, specialist în psihoterapie Adleriană și Integrativă, subliniază că aceste unelte de transformare și augmentare pot avea efecte asupra modului în care oamenii caută validare. Ea observă că nevoia de apreciere este tot mai des căutată prin intermediul followerilor online, care adesea nu cunosc persoana respectivă. Specialistul recomandă prioritizarea socializării în planul real, subliniind că timpul ocupat de aceste aplicații poate afecta societatea.
Distorsiunea realității prin intermediul inteligenței artificiale este un subiect de preocupare și pentru comunitatea științifică internațională. Un studiu realizat de Biblioteca Națională de Medicină din SUA a evidențiat faptul că răspunsurile generate de AI pot influența comportamentul indivizilor și procesul de luare a deciziilor. Acest demers de editare poate avea consecințe serioase la nivel psihologic, deoarece imaginea asupra realității poate fi semnificativ distorsionată de algoritmii de inteligență artificială.
Evoluția tehnologiei de editare reflectă o tendință de utilizare a instrumentelor digitale pentru a modifica percepția asupra identității. În timp ce unii utilizatori caută doar divertismentul, alții experimentează cu imagini care pot altera reperele personale. Această intersecție dintre tehnologie și psihologie subliniază importanța menținerii unui echilibru între mediul digital și realitatea cotidiană, într-o eră în care mediile virtuale devin tot mai complexe.