Adolescentul Shubham Banerjee, din California, a reușit să creeze o imprimantă Braille funcțională folosind componente de bază și un kit de robotică LEGO. Proiectul a luat naștere în ianuarie 2014, când tânărul căuta o idee pentru un târg de știință. Acesta a observat că dispozitivele de tip embosser, care permit persoanelor cu deficiențe de vedere să citească prin atingere, sunt extrem de costisitoare și voluminoase, fiind inaccesibile pentru numeroase familii.
Pentru a reduce costurile, Banerjee a utilizat un kit LEGO Mindstorms EV3 și diverse componente electronice ieftine. Procesul de dezvoltare a implicat șapte încercări și numeroase sesiuni de lucru nocturne, realizate la masa din bucătărie cu ajutorul tatălui său, Niloy Banerjee. Dispozitivul, numit Braigo, reușește să imprime pe hârtie combinațiile de șase puncte în relief care constituie alfabetul Braille. Obiectivul principal a fost reducerea prețului de la aproximativ 2.000 de dolari, cât costau imprimantele tradiționale, la suma de circa 200 de dolari.
Invenția a fost testată de Henry Wedler, un cercetător nevăzător de la University of California, Davis, care a confirmat precizia caracterelor produse. După demonstrație, Wedler a descris Braigo ca fiind o soluție modernă și originală, devenind ulterior consilier al proiectului Braigo Labs. Această companie a fost fondată de Shubham Banerjee înainte de intrarea sa la liceu, cu scopul de a dezvolta atât versiuni pentru uz casnic, cât și pentru mediul școlar. Documentația pentru prima versiune a fost disponibilă în regim open source.
Proiectul a atras interesul major al companiei Intel, care a oferit finanțare pentru dezvoltarea Braigo Labs, permițând angajarea de ingineri. În septembrie 2014, tânărul a prezentat versiunea Braigo 2.0 la Intel Developer Forum din San Francisco. Investiția a fost considerată remarcabilă, deoarece Banerjee a fost prezentat ca unul dintre cei mai tineri antreprenori susținuți de un fond de capital de risc. În cadrul Synopsys Science Fair din 2014, proiectul său a câștigat premiul principal pentru inovație în știință și inginerie.
Importanța acestui tip de tehnologie asistivă derivă din faptul că alfabetul Braille rămâne esențial pentru alfabetizarea persoanelor nevăzâtoare. Deși tehnologiile de tip voce au avansat, ele nu pot înlocui complet citirea tactilă, vitală pentru educație. Datele din perioada 2015 indicau faptul că mai puțin de 10% dintre cei aproximativ 1,3 milioane de nevăzători americani puteau citi Braille, o scădere față de anii 1950, când peste jumătate dintre copiii nevăzători învățau acest sistem.
Evoluția tehnologiilor asistive reflectă o tendință globală de adaptare a instrumentelor de învățare la nevoile specifice ale utilizatorilor. În contextul economic, accesibilitatea prețurilor pentru dispozitive precum imprimantele Braille este un factor critic pentru reducerea decalajului educațional. Deși piața este considerată de unii specialiști ca fiind mică, dezvoltarea unor soluții ieftine prin utilizarea componentelor electronice standard poate deschide noi oportunități de integrare socială și economică pentru persoanele cu dizabilități.