Proiectul de modificare a Legii avocaturii nu are ca scop limitarea sau interzicerea utilizării inteligenței artificiale în activitatea profesie, a explicat Traian Briciu. Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins interpretările care sugera faptul că instrumente precum ChatGPT sau Claude ar fi vizate de noile reglementări propuse. Conform declarațiilor sale, tehnologia este deja integrată în procesele de lucru ale avocaților, utilizată în diverse graduri de avansare.
Traian Briciu a subliniat că utilizarea tehnologiei în sine nu reprezintă obiectul disputei legislative. El a precizat că nu există nicio problemă cu utilizarea programelor de inteligență artificială, deoarece avocații le folosesc deja în activitatea lor cotidiană. Disputa actuală nu vizează accesul la informație sau modul în care algoritmii procesează datele, ci se concentrează pe natura serviciilor oferite în mediul online.
Distincția principală este făcută între furnizarea de informații juridice și oferirea de consultanță juridică personalizată. Președintele UNBR a menționat că platformele care oferă doar informații juridice nu ar trebui să aibă motive de îngrijorare. Problema apare în cazul serviciilor care sunt prezentate ca fiind consultanță pentru situații concrete, dar care sunt oferite de persoane care nu dețin calitatea de avocat.
Ținta principală a modificărilor legislative este combaterea practicii neautorizate a avocaturii în mediul digital. Traian Briciu a declarat că există sute de exemple în care persoane care nu sunt profesioniști pretind că oferă servicii juridice personalizate. Obiectivul este de a reglementa utilizarea mijloacelor digitale și a mediului virtual pentru a preveni exercitarea ilegală a profesiei de avocat.
Conform președintelui UNBR, problema este una de protecție a calității serviciilor și de respectarea reglementărilor profesiei. El a reiterat faptul că nu este vorba despre inteligența artificială sau despre accesul la date, ci despre persoanele care oferă servicii personalizate pentru cazuri concrete fără a fi avocați. Această abordare vizează limitarea activităților care mimează consultanța profesională într-un cadru non-autorizat.
În cadrul sistemului juridic românesc, calitatea de avocat este strict reglementată prin Legea avocaturii, care stabilește condițiile de acces și exercitare a profesiei. Această legislație asigură că doar persoanele care au îndeplinit cerințele de studii, stagiu și examen pot oferi consultanță juridică personalizată, protejând astfel drepturile cetățenilor în fața unor servicii neprofesioniste.